Criza economică din Cuba
Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, descrisă de analiști ca un colaps aproape total al vieții cotidiene. Un locuitor din Havana a declarat că s-a înscris la o coadă pentru benzină acum trei luni, ajungând pe poziția 5.052, într-un sistem de programare simbolizând penuria generalizată.
Situația economică alarmantă
Conform unei analize a The New York Times, economia cubaneză se află în „cădere liberă”, iar populația simte efectele celei mai severe crize din ultimii 67 de ani. Alimentele și electricitatea sunt extrem de rare, iar veniturile nu mai asigură supraviețuirea de bază.
Procesele de aprovizionare cu combustibil
Pentru a obține combustibil, cubanezii trebuie să se înscrie într-o aplicație digitală și să aștepte minimum trei săptămâni, iar adesea listele de așteptare se întind pe luni întregi. Această lipsă de benzină a paralizat servicii esențiale, inclusiv colectarea gunoiului, favorizând apariția bolilor precum dengue și chikungunya.
Problemele electrice și impactul asupra vieții cotidiene
Penele de curent au devenit frecvente, mai ales în afara capitalei, unde întreruperile pot dura până la 20 de ore pe zi. În Havana, situația este ușor mai bună, dar locuitorii se confruntă cu o realitate dureroasă. Odalis Reyes, o croitoreasă în vârstă de 56 de ani, se plânge de lipsa constantă a energiei electrice.
Raționalizarea alimentelor și lipsa medicamentelor
Sistemul de raționalizare a alimentelor, odată un colac de salvare, a devenit aproape inutil. Magazinele de stat sunt adesea goale, iar produsele distribuite ajung doar pentru aproximativ 10 zile pe lună. Medicamentele lipsesc aproape complet, iar cei fără rude în străinătate se confruntă cu imposibilitatea de a obține tratamente.
Pensii și prețuri inaccesibile
Pensiile medii în Cuba sunt de aproximativ 3.000 de pesos pe lună, echivalentul a mai puțin de 7 dolari, în timp ce prețul unui carton cu 30 de ouă este de aproximativ 3.600 de pesos, adică peste 8 dolari. Magazinele private, apărute după legalizarea micilor afaceri în 2021, oferă produse, dar la prețuri inaccesibile majorității populației.
Impactul scăderii sprijinului energetic
Situația economică a Cubei a fost agravată de reducerea livrărilor de petrol din Venezuela, de la 90.000 de barili pe zi în perioada lui Hugo Chávez la aproximativ 35.000 în ultimul trimestru din 2025. Această scădere a afectat industrii-cheie, precum cea a nichelului. Turismul, un alt pilon economic, a scăzut drastic, de la patru milioane de vizitatori anual înainte de pandemie la aproximativ două milioane.
Exodul populației și perspectivele de reformă
În acest context, migrația a crescut, aproximativ 2,75 milioane de cubanezi părăsind țara din 2020. Guvernul cubanez dă vina pe embargoul comercial impus de SUA, în timp ce experții subliniază problemele interne, cum ar fi planificarea deficitară și birocrația excesivă. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut amploarea dificultăților și a subliniat necesitatea stabilității în viața de zi cu zi, precum salarii decente și funcționarea serviciilor de bază.
Concluzie
Cubanezii continuă să se confrunte cu așteptări interminabile, lipsuri și incertitudine, într-o țară unde supraviețuirea zilnică a devenit o luptă continuă.
