Estimările pentru adoptarea euro în România
România se află în întârziere în ceea ce privește adoptarea monedei euro, conform guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care preconizează o așteptare de 5-7 ani. Această situație se datorează neîndeplinirii criteriilor de la Maastricht, discuțiile privind trecerea la moneda unică europeană fiind suspendate din 2018. O reluare realistă a acestor discuții ar putea avea loc abia între 2030 și 2035.
Starea actuală a criteriilor economice
România nu a reușit să îndeplinească majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro. În octombrie 2025, inflația a fost de 8,4%, semnificativ mai mare decât media de 0,8% înregistrată de statele europene cu performanțe economice mai bune, precum Cipru, Franța și Italia.
Deficitul bugetar estimat pentru primele 10 luni ale anului 2024 este de 5,7% din PIB, depășind limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență. De asemenea, rata dobânzilor pe termen lung este de 6%, iar datoria publică se situează la 57% din PIB, cu o tendință de creștere. Secretarul de stat la Finanțe, Attila Gyorgy, confirmă că România nu respectă în prezent condițiile necesare.
Provocările fiscale și impactul adoptării euro
În prezent, România este afectată de dobânzi ridicate, un deficit bugetar depășit și inflație galopantă, ceea ce face imposibilă adoptarea monedei euro. Ratele dobânzilor pe termen lung depășesc pragul recomandat, ceea ce adaugă presiuni asupra economiei. Adoptarea euro ar elimina riscul valutar pentru credite și ar proteja economiile, având în vedere inflația medie a UE de 2,4% comparativ cu 8,6% în România. Cu toate acestea, persistă scepticismul în rândul experților din cauza provocărilor fiscale existente.
Concluzie
Întârzierea adoptării euro de către România, din cauza neîndeplinirii criteriilor economice și a provocărilor fiscale, ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității economice și a integrării în Uniunea Europeană.
