Ungaria investighează un posibil atac biologic în legătură cu epidemia de febră aftoasă
Ungaria a sugerat joi că un „atac biologic” ar putea fi sursa primului focar de febră aftoasă din țară după mai bine de jumătate de secol, ceea ce a dus la închiderea granițelor și sacrificarea în masă a vitelor în nord-vestul țării. Luna trecută, Ungaria a raportat primul caz de febră aftoasă din ultimii 50 de ani la o fermă de bovine din nord-vest, aproape de granița cu Austria și Slovacia, conform informațiilor oferite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.
Până joi, autoritățile de sănătate animală au efectuat controale la aproape 1.000 de ferme din Ungaria, iar doar patru din regiunea afectată au avut rezultate pozitive. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, a declarat într-o conferință de presă că nu se poate exclude ipoteza că virusul nu ar fi de origine naturală, menționând posibilitatea unui virus creat artificial. Gulyas a adăugat că suspiciunea se bazează pe informații verbale primite de la un laborator străin, dar acestea nu au fost încă complet dovedite și documentate.
Stocul de bovine al Ungariei număra 861.000 de capete, conform recensământului din decembrie, reprezentând 1,2% din totalul stocurilor de bovine din Uniunea Europeană. Febra aftoasă nu prezintă pericol pentru oameni, dar provoacă febră și bășici în gură la rumegătoarele cu copite bifurcate, cum ar fi bovinele, porcinele, ovinele și caprinele, iar focarele duc adesea la restricții comerciale.
În încercarea de a limita focarul, mii de bovine au fost sacrificate, iar Austria și Slovacia au închis zeci de puncte de trecere a frontierei, după ce boala a apărut și în partea de sud a Slovaciei. De asemenea, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România a interzis transporturile de animale vii, furaje, paie, compost și gunoi de grajd dinspre Ungaria, impunând restricții suplimentare pentru produsele de origine animală, cum ar fi carne, lapte și produse din lapte.
