Intrigi ascunse și dilemele lui Assad: Strategiile lui Putin pentru a-și asigura sprijinul noilor conducători sirieni și a menține controlul asupra facilităților sale militare
Kremlinul încearcă să profite de pe urma crizei energetice din Siria pentru a câștiga loialitatea noilor autorități de la Damasc și pentru a păstra bazele militare rusești din această țară, chiar și după ce a refuzat să îl predea pe fostul dictator Bashar al-Assad, care a fugit în Rusia când regimul său s-a prăbușit. Siria are nevoie disperată de petrol, motorină și gaze naturale încă din luna decembrie, când rebelii islamiști au preluat controlul asupra țării.
Moscova a început deja să livreze petrol și gaze Siriei în încercarea de a-și asigura prezența militară pe teritoriul acesteia, conform unor surse apropiate de Kremlin. Livrările au început în luna februarie la ordinul președintelui rus Vladimir Putin, însă întreaga afacere a fost ținută secretă. Chiar dacă Rusia cunoștea de mult timp problemele cu care se confrunta regimul Assad, căderea sa bruscă de la putere a lăsat Rusia fără aliați pe care să se poată baza în Siria.
Noua conducere de la Damasc, condusă de președintele interimar al-Sharaa, a transmis că este dispusă să negocieze cu toate părțile implicate în războiul civil din Siria, mai puțin cu regimul lui Assad. Un diplomat rus a declarat: „Toți prietenii noștri din Siria au trecut de partea cealaltă chiar în ziua plecării lui Assad și venirii opoziției – chiar și pe rețelele lor sociale. Acest lucru a creat dificultăți enorme pentru politica noastră atât în Siria, cât și în restul Orientului Mijlociu.”
Decizia Rusiei de a-i oferi lui Assad o cale de scăpare a înrăutățit relația cu noua conducere de la Damasc și a alimentat sentimente negative la adresa Moscovei în rândul populației siriene. Un diplomat rus a afirmat: „Poziția liderului nostru [Putin] este că noi nu îi abandonăm pe ai noștri, indiferent de situație.”
„Assad avea mulți inamici în Orientul Mijlociu. Dar dacă îl abandonam, ar fi pătat autoritatea lui Putin. Ar fi fost văzută ca o trădare a principiilor noastre de bază. Iar noile autorități siriene l-ar fi sfâșiat în bucăți”, a adăugat un alt diplomat rus.
Rusia este, de asemenea, nemulțumită de acțiunile Israelului în Siria, care a ocupat complet Înălțimile Golan și a atacat baze militare siriene și alte complexe industriale de armament. Un analist asociat cu Kremlinul a menționat: „Am făcut multe greșeli, toată lumea de aici știe asta. Dar, public, încercăm să transmitem optimism. Noi trebuie acum să reconstruim relațiile de la zero.”
Mișcările de trupe de la granița dintre Israel și Siria au fost acompaniate de o campanie masivă de bombardamente aeriene care au distrus sute de ținte militare de pe întreg teritoriul Siriei. În ciuda perioadei de incertitudine de după căderea regimului Assad, Rusia a păstrat controlul asupra bazei sale navale din Tartus și asupra bazei aeriene Hmeimim.
Criza energetică a Siriei a început odată cu plecarea lui Assad, când Iranul a oprit toate livrările de petrol. Deși Siria are multe câmpuri petroliere, cele mai multe dintre ele se află în zone pe care nu le controlează. Un diplomat francez a scris: „După ce a participat la distrugerea Siriei, Rusia este acum gata să profite de golul [de putere] și să se ancoreze din nou la Siria prin livrarea de energie.”
Prezența bazelor militare rusești ar putea ajuta noile autorități de la Damasc să creeze un echilibru între trupele americane din est, forțele israeliene din sud și soldații turci din nordul țării. Președintele interimar al Siriei, al-Sharaa, înțelege că Rusia este un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și că ar putea participa la votul pentru scoaterea Hayat Tahrir al-Sham de pe lista organizațiilor teroriste. De aceea, al-Sharaa nu vrea să provoace o confruntare cu Moscova și, deocamdată, se observă un interes continuu pentru Rusia.
