Absența judecătorilor CCR la dezbaterile despre pensiile speciale
Cei patru judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) care nu au participat la ședința din 29 decembrie 2025, pe marginea reformei pensiilor speciale, au emis un comunicat de presă prin care explică motivele deciziei lor. Aceștia afirmă că absența lor nu a fost un blocaj, ci o alegere legată de respectarea normelor de funcționare ale Curții.
Contextul sesizării și termenul de judecată
Judecătorii Deliorga, Stan, Licu și Busuioc au precizat că sesizarea referitoare la reforma pensiilor speciale, girată de Ilie Bolojan, a fost înregistrată pe 5 decembrie 2025. În aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, un interval de timp fără precedent în practica CCR.
Amânarea dosarului
Pe 10 decembrie, dosarul a fost amânat din cauza unui raport incomplet. Președinta a stabilit un nou termen pentru 28 decembrie, o zi nelucrătoare, ceea ce a fost considerat de judecători ca fiind lipsit de precedent.
Judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru luna ianuarie, dar această cerere a fost ignorată de conducerea Curții, președinta refuzând să respecte solicitarea.
Decizia de absență și argumentele aduse
Judecătorii care au lipsit au explicat că, în urma refuzului de a amâna deliberările, au decis să părăsească sala de ședință. Aceștia au subliniat că absența lor nu a împiedicat activitatea Curții, ci a fost o alegere de respectare a cadrului legal. Au menționat că un proces accelerat fără timp adecvat pentru deliberare riscă să afecteze calitatea deciziilor.
Consecințele și impactul asupra CCR
Judecătorii au reiterat că respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii deciziilor. Această situație subliniază importanța timpului necesar pentru reflecție și dezbatere în cauze de mare importanță, esențiale pentru buna funcționare a statului de drept.
În concluzie, absența judecătorilor la ședința din 29 decembrie 2025 a fost o reacție la gestionarea procedurii de deliberare, evidențiind tensiunile interne dintre judecători și conducerea Curții Constituționale, cu implicații asupra percepției publice și a credibilității instituției.
