România: Magnet pentru investiții regionale
România a devenit o destinație atractivă pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, dar cu un dezechilibru semnificativ: capitalul intră, dar ieșirile sunt reduse. Companiile românești investesc puțin în afaceri externe, iar influența economică regională rămâne limitată. Analiza PwC România subliniază că, deși economia a crescut rapid, nu a fost susținută de o strategie de maturizare și poziționare regională.
Creșterea PIB-ului și provocările fiscal-bugetare
Economia românească a recuperat decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor ajungând de la aproximativ 35% din media UE la aproape 80%. Totuși, problemele fiscal-bugetare s-au intensificat. Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, afirmă că România are potențialul de a deveni o economie robustă, dar nu valorifică aceste avantaje din lipsă de consolidare fiscală și predictibilitate în politici publice.
Atractivitatea pentru investiții externe
Între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, atingând aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total de 125 de miliarde de euro. Investițiile grecești au crescut cu 170%, cele ungurești cu 94%, cele bulgărești cu 90% și cele poloneze cu 84%. Domeniile principale vizate includ energia, real estate-ul, retailul, FMCG și IT&C, iar atractivitatea României este atribuită dimensiunii pieței și potențialului de creștere.
Investițiile românești în străinătate
Investițiile românești în regiune sunt reduse, cu un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări menționate și aproximativ 3,7 miliarde de euro în străinătate, mult mai puțin decât Polonia, Ungaria sau Cehia. Radu Nechita subliniază că această situație se datorează deficitului de capital și experienței limitate a firmelor românești în investițiile externe. De asemenea, educația financiară scăzută a populației împiedică investițiile, iar banii trimiși din străinătate sunt direcționați mai mult spre consum decât spre acumularea de capital.
Deficitul de cont curent și riscurile economice
România se confruntă cu un deficit de cont curent de aproximativ 8% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Nechita explică faptul că acest deficit reflectă nevoia de capital din exterior și avertizează asupra riscurilor când statul se împrumută pentru consum sau proiecte fără valoare economică. Situația devine gravă când împrumuturile nu sunt utilizate pentru infrastructură care să crească productivitatea.
Absenta campionilor regionali în economia românească
În ciuda unei piețe interne mari, România nu a reușit să dezvolte companii cu prezență regională. Nechita sugerează că soluția nu este intervenția statului, ci sprijinul antreprenorilor care pot crea campioni regionali, bazat pe rentabilitate și eficiență. Factori istorici, precum privatizările întârziate și ostilitatea față de capitalul privat, au contribuit la întârzierea acumulării de capital.
Rolul politicilor publice în internaționalizarea firmelor
Politicile publice pot influența capacitatea firmelor de a se internaționaliza, promovând economisirea, investițiile și reinvestirea profitului. Nechita subliniază importanța stabilității fiscale și a unui cadru legislativ previzibil pentru stimularea economiei. Prosperitatea României depinde de capacitatea de a produce bogăție și de atragerea capitalului în economie, altfel riscurile bazate pe consum și redistribuire vor prevala.
În concluzie, România are potențialul de a deveni un lider regional în atragerea de investiții, dar trebuie să abordeze problemele structurale și să dezvolte o strategie clară pentru a-și valorifica poziția pe piața europeană.
