Impozitele lui Donald Trump zguduie economia globală
Donald Trump a anunțat că nu intenționează să renunțe la taxele vamale, consolidând astfel haosul și teama generate de războiul său comercial. Președintele american consideră că cea mai mare economie a lumii este victima unor rivali trișori, hotărâți să o jefuiască. Cu toate acestea, Trump a declarat că este deschis la discuții comerciale cu puteri precum Japonia și Israel. În același timp, a amenințat că va ridica tarifele cumulative pentru China la peste 100%, ceea ce ar putea duce la creșteri masive de prețuri pentru cumpărătorii americani de produse precum iPhone-uri, computere și jucării.
Atitudinea sa a generat dezamăgire în rândul observatorilor, inclusiv a unor senatori republicani, care sperau că Trump caută să îmbunătățească condițiile comerciale pentru SUA. Președintele a sugerat că tarifele auto impuse vor readuce locurile de muncă în SUA, dar analiștii economici au remarcat că negociatorii comerciali străini vor avea dificultăți în a obține acorduri favorabile.
Refuzul lui Trump de a ceda ar putea duce la pierderea încrederii economice globale și la inflație galopantă, iar consecințele economice și politice ar putea forța o schimbare de curs în viitor. Un președinte care se consideră că deține o putere aproape absolută și care a rupt constrângerile primului său mandat nu caută o rampă de ieșire, susține presa americană.
Politicile sale pot avea implicații dincolo de economie, afectând și planurile sale expansioniste asupra Groenlandei și Canadei, deportările masive de migranți și războiul cultural. Donald Trump a declarat: „Nimeni în afară de mine nu ar face asta”. El crede că are ocazia de a schimba structura țării și de a reseta masa comerțului.
Contradicții în politica comercială a lui Trump
Politologii americani subliniază că este greu să se prevadă o atenuare a crizei, deoarece există o contradicție majoră în politica lui Trump. Deși el susține că vrea să restaureze gloria industrială a Americii, acest lucru ar necesita un protecționism pe termen lung, în timp ce susținătorii săi se declară deschiși la negocieri comerciale.
În timpul întâlnirii cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a refuzat să anuleze o taxă de 17% impusă Israelului, afirmând că și aliații iau de la SUA. De asemenea, a respins oferta Uniunii Europene de a elimina tarifele pentru mașini și bunuri industriale, argumentând că UE a fost foarte dură cu SUA în domeniul comerțului.
Provocările revigorării industriei americane
Strategia lui Trump vizează restabilirea centrelor industriale ale SUA, dar este realistă o revenire pe scară largă a producției industriale? Trump a afirmat că trebuie să construiești fabrici și să generezi energie, dar un astfel de proiect ar dura un deceniu sau mai mult, fără nicio garanție că companiile vor face investiții masive din cauza posibilei eliminări a tarifelor de către următoarea administrație.
Economia modernă a SUA este din ce în ce mai ancorată în servicii și tehnologie avansată, iar puțini americani vor dori locuri de muncă cu salarii mici în industria grea. Politicile necesare pentru implementarea acestor viziuni ar putea crea vulnerabilități imediate pentru economie, iar unele case financiare, precum Goldman Sachs, și-au crescut estimările privind riscurile de recesiune.
Lael Brainard, fost vicepreședinte al Rezervei Federale, a avertizat că Trump a creat o posibilitate de „recesiune auto-provocată”, cu implicații deja vizibile pentru americani. În acest context, un grup de senatori republicani a propus un proiect de lege pentru a restricționa autoritatea comercială a președintelui, dar liderul majorității republicane din Senat a declarat că nu va avansa această măsură, iar Casa Albă a amenințat cu veto.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a afirmat că președintele merită libertatea de a-și urma agenda, însă această direcție îngrijorează mulți economiști. Greg Mankiw, fost consilier economic pentru președintele George W. Bush, a declarat că dacă Trump continuă pe acest drum, rezultatul va fi „foarte urât”.
