Pomenirea Sfintei Mucenițe Filofteia
Pe 7 decembrie se celebrează ziua de pomenire a Sfintei Mucenițe Filofteia, care a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării. Originea sa etnică nu este clară, putând proveni dintr-o familie de români sau bulgari. Numele său, în greacă, înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”. La doar 12 ani, a fost ucisă de tatăl său din cauza milosteniei arătate față de săraci.
Moastele Sfintei Filofteia
Moastele Sfintei Filofteia au fost duse la Curtea de Argeș la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar cultul său a fost generalizat abia în 1950 de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Inițial, moastele au fost păstrate la Tarnovo, până în 1393, când orașul a fost ocupat de turci. După această perioadă, au fost mutate la Vidin, pentru a fi ferite de profanare.
Transferul Moastelor în Țara Românească
După înfrângerea armatei creștine la Nikopole și creșterea amenințării turcești, moastele Sfintei Filofteia au fost oferite domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, care le-a așezat în vechea ctitorie domnească cu hramul „Sf. Nicolae” de la Curtea de Argeș. Aceasta a dus la alegerea zilei de 7 decembrie ca zi de pomenire, imediat după ziua hramului.
Istoricul Muștelor
Moastele au rămas la Curtea de Argeș până în 1893, când, din cauza degradării bisericii, au fost mutate la bisericile „Sf. Gheorghe” și „Adormirea Maicii Domnului” din aceeași localitate. În timpul Primului Război Mondial, au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din București, dar după război au fost readuse la Curtea de Argeș, unde se află în prezent, în paraclisul mănăstirii.
Tradiția Populară
În tradiția populară, Sfânta Filofteia este cunoscută sub numele de Poitra lui Nicolae.
Concluzie
Ziua de 7 decembrie reprezintă un moment important în calendarul ortodox, aducând un omagiu Sfintei Mucenițe Filofteia, un simbol al credinței și al milosteniei în istoria Bisericii Ortodoxe Române.
