România, cu 28% din potențialul comercial risipit
România ar putea crește comerțul internațional cu 28% dacă și-ar utiliza resursele – capital, active fizice și forță de muncă – mai eficient, conform unui raport al Băncii Mondiale. Problema nu constă în lipsa producției, ci în exportul predominant al bunurilor cu valoare adăugată mică, precum cablaje auto și produse agricole brute, lăsând România blocată pe treptele inferioare ale lanțurilor globale de valoare.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale analizează cât ar putea o țară să exporte și să importe, având în vedere dimensiunea economiei, poziția geografică și accesul la piețele globale. La nivelul Europei și Asiei Centrale, regiunea comercializează cu aproximativ 45% mai puțin decât ar permite potențialul ei, iar România are un deficit de integrare comercială estimat la 28% din volumul total al comerțului actual.
Aproape o treime din comerțul pe care l-ar putea avea România lipsește, fie pentru că bunurile produse intern nu ajung pe piețele externe, fie pentru că importurile de tehnologie și componente complexe nu sunt integrate în lanțurile de producție locale. Comparativ, Polonia are un „comerț lipsă” de 19% și a reușit să profite mai bine de integrarea în piețele internaționale.
Productivitatea ca verigă lipsă
Problema principală identificate de raport este productivitatea, nu lipsa de capital. România folosește doar 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate și eficiența utilizării acestuia este doar 62% din nivelul înregistrat în Statele Unite. Alocarea deficitară a resurselor în sectoare cu productivitate scăzută afectează potențialul de creștere economică. Banca Mondială estimează că, dacă România ar aloca resursele mai eficient, ar putea obține un câștig de productivitate de peste 20%.
Profilul exporturilor românești
România exportă în principal bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablaje auto și produse agricole brute, dar importă produse procesate cu valoare mare. Sergiu Delcea, expert de la Universitatea din București, afirmă că mitul conform căruia România nu produce nimic este fals, dar problema rămâne profilul exporturilor, care necesită diversificare și creșterea valorii adăugate.
Dependința de capitalul străin
Raportul subliniază că dependența disproporționată de capitalul străin afectează România, având un impact asupra investițiilor în capitalul local. Această strategie de atragere a investițiilor prin facilități fiscale a dus la o poziție defavorabilă în lanțurile de valoare globale, limitând capacitatea de negociere a României.
Oportunitatea nearshoring-ului
Pandemia și alte crize recente au evidențiat vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare globale, oferind României o oportunitate de a profita de reorientarea companiilor către lanțuri valorice mai apropiate. România, parte a Uniunii Europene, are potențialul de a atrage investiții, dar trebuie să îmbunătățească infrastructura, forța de muncă și politicile industriale pentru a nu pierde această oportunitate.
Reforme necesare pentru schimbare
Banca Mondială recomandă un nou impuls al reformelor în domeniile comerțului, investițiilor, digitalizării, eficienței și competențelor. Delcea sugerează o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, sprijin pentru tehnologizare în IMM-uri și politici active pentru internaționalizarea acestora. De asemenea, este nevoie de relansarea învățământului tehnic pentru a pregăti forța de muncă necesară economiei.
Impactul potențial asupra salariilor
Estimările arată că, dacă România ar putea acoperi gapul de 28% din comerțul „lipsă”, salariile ar putea crește cu 5-15%, ceea ce ar duce la o îmbunătățire a calității vieții. O economie diversificată și bine conectată la lanțurile de valoare globale ar reduce vulnerabilitatea la șocurile externe, diminuând necesitatea de intervenții fiscale în perioade dificile.
Concluzie
Dacă România reușește să transforme acest deficit comercial în oportunități de exporturi mai bune și importuri mai inteligente, impactul va fi semnificativ, conducând la o economie mai puternică, cu salarii mai mari și o calitate a vieții îmbunătățită.
