Creșterea datoriei externe a României
România își crește rapid datoria externă, guvernul împrumutând, de la începutul anului, 15 miliarde de euro de la bănci străine, conform datelor Băncii Naționale Române. În primele 8 luni ale anului, datoria externă a ajuns la aproape 223 de miliarde de euro, depășind astfel ajutoarele FMI primite în perioada 2009-2013, care s-au ridicat la aproximativ 10 miliarde de euro.
Semnale de alarmă din partea economiștilor
Economiștii avertizează că împrumuturile recente sunt mai mari decât asistența financiară acordată de FMI în perioada menționată. În același timp, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, fiind campioană la împrumuturi, având cele mai mari dobânzi la credite din rândul țărilor UE.
Detalii despre datoria externă
Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să depășească anul acesta borna de 222 miliarde de euro în ceea ce privește datoria externă, cu un plus de aproape 19 miliarde de euro doar în primele 8 luni. Dintre acestea, 15 miliarde de euro au fost împrumuturi de la bănci străine, la dobânzi considerabil mai mari decât media pieței, ceea ce va duce la rambursări semnificative din bugetul național.
Indicatori economici alarmanți
Conform datelor din august 2025, România se află într-o situație economică precară, având cea mai mare inflație, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent și cea mai mare scădere a consumului din UE. De asemenea, datoria publică a crescut de la 37% din PIB în 2019 la peste 57% în 2025, apropiindu-se de pragul critic de 60% stabilit de Uniunea Europeană.
Consecințele împrumuturilor
Fiecare euro împrumutat pentru a acoperi cheltuieli nejustificate contribuie la aprofundarea crizei financiare și economice cu care se confruntă țara. Impactul acestor împrumuturi va fi resimțit de cetățeni, în special de pensionari și persoanele vulnerabile, care vor suporta povara rambursărilor crescute.
În concluzie, România se confruntă cu o situație economică tot mai dificilă, iar creșterea exponențială a datoriei externe ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a țării pe termen lung.
