Seismele din Santorini
Insula Santorini din Grecia a fost zguduită de cutremure timp de peste 30 de zile la începutul anului 2025, cu mii de seisme înregistrate între 27 ianuarie și începutul lunii martie. Cele mai puternice cutremure au avut magnitudini între 5 și 5,3, fără a provoca victime sau pagube materiale semnificative, dar au generat o stare de urgență în rândul autorităților elene.
Conexiunea cu vulcanul
Un studiu publicat în revista Nature sugerează că aceste seisme sunt asociate cu activitatea vulcanică din zonă, în special cu mișcările magmei sub doi vulcani subacvatici, Nea Kameni și Kolumbo, aflați la 7 kilometri distanță unul de celălalt. Santorini se află la intersecția plăcilor tectonice africane și anatoliene, ceea ce contribuie la activitatea sa vulcanică intensă.
Analiza cercetătorilor
Cercetătorii de la Centrul de Geoștiințe din Potsdam și de la Centrul de cercetări oceanice din Kiel au studiat datele seismice și satelitare pe parcursul mai multor luni. Activitatea seismică a început în iulie 2024, când magma a început să urce spre suprafață dintr-un rezervor de mică adâncime sub Nea Kameni, provocând o ridicare de câțiva centimetri a caldeirei din Santorini.
Mișcarea magmatică
Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 kilometri adâncime sub Kolumbo către Nea Kameni, ceea ce a declanșat seria de seisme. Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub formă de dig, având o lungime de 13 kilometri și oprindu-se la 3-5 kilometri sub fundul mării. Această mișcare a dus la o scufundare a insulei cu câțiva centimetri, sugerând o conexiune necunoscută între cei doi vulcani.
Implicarea sistemelor vulcanice
Autorii studiului subliniază că „caracterul în cascadă al evenimentelor ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart și își dispută aceeași alimentație magmatică în profunzime”, ceea ce sugerează o conexiune hidraulică între vulcanii vecini.
Concluzie
Studiul subliniază importanța monitorizării activității vulcanice și seismice în regiuni cu activitate tectonică intensă, având implicații semnificative pentru gestionarea riscurilor și pentru siguranța locuitorilor din zone vulnerabile.
