Blocarea proiectelor de infrastructură de către ONG-urile de mediu
În ultimii ani, ONG-urile de mediu din România au reușit să blocheze mai multe proiecte strategice în domeniul energiei și infrastructurii, adesea prin acțiuni în instanță și prin exercitarea de presiune asupra politicienilor. Organizațiile, unele dintre ele finanțate din afara țării, au susținut că aceste proiecte ar avea un impact negativ asupra mediului.
Exemple de proiecte afectate
Asociația de mediu Bankwatch România, filiala Cluj, a depus la Curtea de Apel Cluj o cerere de suspendare a Acordului de Mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, invocând probleme legale și riscuri socio-economice. Aceeași organizație a încercat să oprească și gazoductul Tuzla-Podișor, care transportă gazele din Marea Neagră.
Construirea Autostrăzii A1 a fost suspendată timp de 3 ani din cauza unei colonii de lilieci descoperită într-o peșteră din satul Șoimuș. Deși monitorizările au arătat că liliecii sunt din specii comune, au fost necesare noi avize de mediu pentru continuarea lucrărilor, obținute abia la începutul anului 2017.
Probleme au apărut și în cazul barajului de pe Crișul Alb, unde un ONG a contestat absența studiilor de mediu și a susținut că lucrările ar afecta șapte specii de pești. Statul român a investit până în prezent peste 148 de milioane de lei în acest proiect, estimat la o valoare totală de aproximativ 168 de milioane de lei.
Cauzele blocajelor în infrastructură
Începând cu 2013, lucrările pe autostrada Lugoj – Deva au fost suspendate din cauza necesității de a construi „tuneluri” pentru urși. De asemenea, gândacul cafeniu a fost menționat ca un alt factor care a îngreunat avansarea lucrărilor pe tronsoane mari de șosele.
Reacții oficiale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că a solicitat informații de la serviciile de informații despre ONG-urile care au blocat proiectele de infrastructură. El a menționat că, în unele cazuri, a primit răspunsuri, dar în altele nu. Ivan a subliniat că instanțele au suspendat acordurile de mediu în urma contestațiilor ONG-urilor, care au considerat că zonele respective sunt în pericol din punct de vedere ecologic.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângeri penale împotriva ONG-urilor care au încercat să blocheze construcția hidrocentralelor și exploatarea gazelor din Marea Neagră, acuzându-le că reprezintă interese externe și pun în pericol securitatea energetică a țării.
Controverse politice
În Parlament, scandalul continuă, cu mai mulți aleși cerând demisia ministrului Diana Buzoianu pentru refuzul de a semna autorizațiile de mediu necesare pentru hidrocentralele începute anterior.
Concluzie
Blocarea proiectelor de infrastructură de către ONG-urile de mediu evidențiază un conflict între dezvoltarea economică și protecția mediului, care continuă să genereze controverse și tensiuni în societatea românească.
