Datoria națională a României la nivel alarmant
Datoria publică a României a atins 57,8% din PIB la sfârșitul lunii mai 2025, conform Ministerului Finanțelor. Aceasta înseamnă că fiecare cetățean român are o datorie de aproximativ 11.000 de euro, conform datelor prezentate de Realitatea Plus.
Detalii despre datoria guvernamentală
Datoria guvernamentală brută include sumele alocate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru acoperirea deficitului bugetar. La sfârșitul lunii mai 2025, planul de finanțare aprobat pentru anul 2025 era de aproximativ 232 miliarde lei, acoperit în proporție de 52% până la acea dată. Utilizarea împrumutului din PNRR este estimată să reducă cheltuielile cu dobânzile în anii următori.
Măsuri de consolidare fiscală
Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale pentru a menține datoria publică la un nivel sustenabil. Printre acestea se numără:
- Creșterea TVA-ului de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de TVA la 11% pentru anumite produse.
- Majorarea accizelor pentru combustibili, alcool și produse din tutun.
- Introducerea contribuției CAS pentru pensiile mai mari de 3.000 RON.
- Înghețarea salariilor publice și restructurarea burselor.
Obiectivul este ca până în 2031, deficitul bugetar să scadă la 2,5% din PIB și datoria publică să fie sub 60% din PIB.
Praguri critice și măsuri de ajustare
Conform legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, dacă datoria publică depășește 55% din PIB, Guvernul trebuie să ia măsuri de ajustare fiscală, care pot include înghețarea pensiilor și salariilor bugetare.
Planuri de viitor și impact
Măsurile adoptate vizează nu doar reducerea deficitului bugetar, ci și îmbunătățirea percepției investitorilor asupra sustenabilității finanțelor publice. Se urmărește reducerea costurilor de împrumut și diversificarea surselor de finanțare, ceea ce ar putea conduce la un profil mai favorabil al datoriei publice.
Concluzie
Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea stabilității economice a României și pentru prevenirea unei crize financiare, având un impact direct asupra cetățenilor și a capacității statului de a gestiona datoria publică pe termen lung.
