Rusia trage un semnal de alarmă: Tarifele impuse de Trump ar putea intensifica inflația
Taxele vamale suplimentare impuse de SUA ar putea încetini creşterea economiei mondiale şi ar putea alimenta inflaţia, iar cotaţiile la ţiţei ar putea fi mai scăzute decât se estima în următorii ani, conform unui raport publicat de Banca Centrală a Rusiei.
Administraţia Trump urmează să anunţe introducerea de „tarife reciproce” care vizează ţările ce aplică tarife la produsele americane. Această măsură va fi anunţată după impunerea de noi tarife pe produsele din Mexic, China şi Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum şi pe produse precum oţelul şi aluminiul.
„Majorarea taxelor de import în SUA şi măsurile de retorsiune ale altor ţări au sporit riscurile unei încetiniri a creşterii economiei mondiale şi a accelerării inflaţiei. Aşteptările privind o cerere globală mai redusă pun deja presiune pe preţurile materiilor prime”, a avertizat Banca Centrală a Rusiei. De asemenea, instituţia a subliniat că riscul ca în următorii ani cotaţiile la ţiţei să fie mai scăzute decât estimarea de bază din februarie este crescut.
Impactul asupra rublei și inflației
Pe plan intern, oficialii Băncii Centrale afirmă că presiunile inflaţioniste s-au atenuat, în urma cererii interne mai scăzute şi a aprecierii rublei, care s-a apreciat cu aproximativ 25% faţă de dolar de la începutul anului. Această evoluţie vine pe fondul atenuării tensiunilor dintre Rusia şi SUA. „Aprecierea rublei ar putea fi efectul sporirii interesului în activele ruseşti, determinat de dobânda cheie mai ridicată din Rusia comparativ cu dobânzile din alte ţări”, se menţionează în raport.
Politica monetară a Băncii Centrale a Rusiei
În 21 martie, Banca Centrală a Rusiei a menţinut dobânda de referinţă la 21%, cu posibilitatea unor noi majorări în viitor, pe fondul presiunilor inflaţioniste ridicate. Banca estimează că înăsprirea condiţiilor monetare este necesară pentru revenirea la ţinta de inflaţie de 4% în 2026. Dacă dinamicile dezinflaţioniste nu asigură atingerea ţintei, Banca va lua în considerare noi majorări de dobânzi.
De asemenea, Banca Centrală se aşteaptă la un declin al PIB-ului de 1% – 2% în 2025, de la 4,1% în 2024, în timp ce Guvernul estimează un avans de 2,5% pentru anul curent. Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, dar rămâne peste 10%. Cheltuielile bugetare masive în urma războiului din Ucraina şi programele sociale menţin supraîncălzirea economiei, iar deficitul acut de forţă de muncă duce la majorarea salariilor. Producţia nu reuşeşte să se extindă suficient de rapid pentru a ţine pasul cu majorarea cererii.
Planul Băncii de a controla cererea prin majorarea dobânzii a avut efecte limitate, acţionând ca o frână în calea creşterii economice, fără a opri avansul preţurilor.
