Presiuni Politice asupra Sistemului Judiciar
Președinții celor 16 curți de apel din România au transmis, pe 5 august, un comunicat în care acuză politicienii de încercări de limitare a accesului cetățenilor la justiție. Aceștia afirmă că există o campanie menită să „timoreze” judecătorii și să submineze încrederea românilor în actul de justiție.
Atacuri asupra Judecătorilor
Judecătorii condamnă atacurile repetate, nefondate și distructive la adresa lor, subliniind că dezbaterile recente legate de modificarea condițiilor de pensionare a magistraților au fost caracterizate de discursuri agresive și generalizări nedrepte. Aceștia evidențiază că scopul real al acestor dezbateri nu este reforma pensiilor, ci „timorarea judecătorilor” și distrugerea încrederii cetățenilor în justiție.
Impactul Asupra Justiției
Judecătorii avertizează că o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente, atacată sistematic, nu poate beneficia cetățeanul. Aceștia susțin că statul devine vulnerabil atunci când puterea judecătorească este atacată constant.
Accesul Cetățenilor la Justiție
Judecătorii acuză clasa politică de tendința de a limita accesul cetățenilor la justiție, subliniind că în momente dificile, este esențial ca judecătorii să fie independenți și să nu fie țintiți de campanii de ură.
Discursul Public al Ură
Președinții curților de apel afirmă că justificarea Guvernului, conform căreia fără reforma pensiilor speciale România ar risca să piardă peste 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, este „falsă”. Aceștia menționează că reforma pensiilor de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată și validată de Curtea Constituțională.
Dublă Măsură în Politica Guvernului
Judecătorii acuză Guvernul de dublă măsură, evidențiind că în cazul pensiilor militarilor, se solicită consultări ample și transparență, în contrast cu tratamentul aplicat magistraților.
Concluzie
Atacurile asupra sistemului judiciar și presiunile politice pot avea consecințe grave asupra independenței justiției în România, afectând astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție și în statul de drept.
