Microplasticele în organismul uman
Microplasticele au fost identificate în diverse fluide corporale și organe ale corpului uman, inclusiv în saliva, sânge, spută, lapte matern, ficat, rinichi, splină, creier și chiar oase. Estimările arată că o persoană consumă anual până la 52.000 de microparticule de plastic, fie prin alimentație, lichide sau prin aerul respirat.
Impactul utilizării plasticului
Utilizarea plasticului a crescut semnificativ începând cu anii 1920, iar din anii ’60 s-a observat o expunere tot mai mare a populației la microplastice. Oamenii inhalează și ingerează mai multe microplastice ca niciodată. Un studiu recent a arătat că ingestia acestor particule a crescut de șase ori din 1990, în special în SUA, China, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Scandinavia.
Studii recente asupra sănătății
Evaluarea efectelor microplasticelor asupra sănătății este complexă. Un studiu de provocare umană a fost inițiat pentru a observa reacțiile corpului la microplastice, implicând voluntari care au consumat o soluție cu aceste particule. Acest studiu este primul de acest gen și rezultatele vor fi publicate în curând.
Cercetările recente au identificat microplastice în oasele și mușchii scheletici ai pacienților care au suferit operații de înlocuire articulară, ceea ce ridică îngrijorări legate de mobilitate și regenerare musculară. Alte studii au descoperit microplastice în plăcile arteriale ale pacienților cu boli cardiovasculare, fiind asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral, infarct sau moarte subită.
Microplasticele și creierul
Cercetători au găsit microplastice în creierul cadavrelor umane, iar pacienții diagnosticați cu demență prezentau de până la 10 ori mai mult plastic în creier comparativ cu cei fără această boală. Totuși, nu există dovezi clare ale unei legături cauzale între microplastice și afecțiuni precum demența sau bolile cardiace, sugerează cercetătorii că ele acționează în sinergie cu alți factori negativi.
Riscurile asociate microplasticelor
Microplasticele pot provoca deteriorarea celulelor și pot afecta sistemul imunitar, crescând riscul de boli. Există mii de tipuri diferite de microplastice, iar expunerea la ele a fost asociată cu inflamații cronice, care pot contribui la dezvoltarea tumorilor. De asemenea, microplasticele pot modifica eficiența tratamentelor pentru cancer și pot agrava afecțiuni respiratorii.
Direcții de cercetare viitoare
Studiile curente se concentrează pe identificarea tipurilor de microplastice cele mai periculoase și pe găsirea de alternative mai sigure pentru produsele din plastic, în special în mediul medical. Cercetătorii speră să adune suficiente date pentru a influența producătorii de materiale plastice să dezvolte produse mai sigure, reducând astfel expunerea la microplastice și riscurile asociate acestora.
În concluzie, microplasticele sunt omniprezente în mediu și în organismul uman, iar efectele lor asupra sănătății sunt preocupante, necesitând cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin implicațiile și a dezvolta strategii de reducere a expunerii.
