Recunoașterea Uniunii Europene
Uniunea Europeană a confirmat, într-un răspuns pentru New York Times, că un oficial de rang înalt a revizuit mesajele dintre Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer. Cu toate acestea, UE a declarat că nu avea obligația de a le păstra, în ciuda interesului public ridicat.
Acordul cu Pfizer
În 2021, Uniunea Europeană a încheiat un acord pentru achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul anti-COVID-19 de la Pfizer, ceea ce a stârnit un mare interes în privința modalităților prin care s-a ajuns la această înțelegere. Mesajele text dintre von der Leyen și Bourla au fost solicitate de jurnaliști în conformitate cu normele de transparență ale UE, însă blocul comunitar a refuzat inițial să le publice, ceea ce a dus la o contestație în instanță de către New York Times.
Decizia instanței și răspunsul Comisiei
În mai 2023, o instanță a UE a decis că blocul comunitar „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil” de ce nu a publicat mesajele. Ca urmare, Comisia Europeană a oferit o relatare detaliată, dar aceasta nu a reușit să calmeze îngrijorările activiștilor pentru transparență. Comisia a recunoscut că mesajele au existat, dar a afirmat că au fost distruse sau pierdute după ce au fost considerate neimportante și că nu avea obligația de a le păstra.
Mesajele pierdute și reacția publicului
Se confirmă că mesajele text au fost citite de Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, în vara anului 2021, după ce a fost făcută o solicitare de divulgare. Alexander Fanta, jurnalistul care a solicitat inițial mesajele, a declarat că este „șocat și consternat” de decizia Comisiei de a le șterge după cererea sa, numind-o o acțiune cu „rea-credință”. Comisia a susținut că mesajele erau de scurtă durată și nu conțineau informații importante, astfel că nu exista obligația de a le păstra ca înregistrări publice.
Critici și implicații politice
Critici din partea Transparency International EU subliniază că acest răspuns nu este satisfăcător și ridică întrebări cu privire la transparența Comisiei. De asemenea, în 2022, ombudsmanul UE a declarat că Comisia a comis o „administrare defectuoasă” în gestionarea solicitărilor de informații. Această situație a generat tensiuni politice pentru Ursula von der Leyen, culminând cu un vot de neîncredere împotriva ei, deși acesta nu a dus la destituirea sa.
Concluzie
Gestionarea mesajelor text dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, denumită „Pfizergate”, evidențiază provocările legate de transparența instituțiilor europene și subliniază necesitatea unor politici mai riguroase în privința comunicării oficiale în momente critice.
