Redimensionarea aparatului public în România
Consilierul prezidențial Radu Burnete a discutat la Digi24 despre motivele care vor conduce la redimensionarea aparatului public, parte a celui de-al doilea pachet de austeritate. Burnete a subliniat că „sistemul public e prea mare pentru mediul privat românesc”, explicând că, deși România nu se află peste media europeană în privința dimensiunii sistemului public raportat la numărul de locuitori și PIB-ul pe cap de locuitor, există alte probleme structurale.
Problemele pieței muncii și evaziunea fiscală
Burnete a evidențiat două aspecte esențiale: rata de ocupare a muncii în România este de doar 64%, ceea ce înseamnă că există aproximativ 1.000.000 de persoane care nu contribuie la bugetul de stat. De asemenea, economia gri și neagră, precum și evaziunea fiscală, sunt foarte mari, ceea ce subliniază necesitatea de a aduce mai mulți contribuabili în sistemul public.
Discrepanța dintre dorințele românilor și fiscalitate
Consilierul a explicat că românii doresc numeroase servicii publice, precum educație și sănătate gratuite, dar nu vor să plătească taxe mari. „Nu poți să ai servicii publice multe și bune și o fiscalitate redusă”, a afirmat Burnete, subliniind că politicienii au acoperit această discrepanță prin împrumuturi, rezultând un deficit de 9%.
Exemple de bune practici în fiscalitate
Burnete a adus în discuție exemplele Bulgariei și Republicii Moldova, care au realizat progrese mai mari în domeniul fiscalității decât România. De asemenea, a menționat că ANAF a început să colecteze date importante de la companii și cetățeni, dar este necesară o analiză eficientă a acestora pentru a identifica anomaliile.
Concluzie
Redimensionarea aparatului public și abordarea evaziunii fiscale sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem public sustenabil în România, având implicații directe asupra calității serviciilor și stabilității economice.
