Frecvența vizitelor românilor la lăcașele de cult
Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, 85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% afirmă că nu se identifică astfel, iar 1% nu oferă un răspuns. Cele mai religioase grupuri sunt votanții AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din mediul rural. În contrast, persoanele cu studii superioare, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București și mediul urban mare se declară mai puțin religioși.
Frecvența vizitelor la biserică
Studiul arată că 7.6% dintre respondenți merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% o dată pe săptămână și 17.1% cel puțin o dată pe lună. Aproape un sfert (25.4%) merg la biserică doar cu ocazia marilor sărbători, în timp ce 19.4% se declară că merg foarte rar, iar 6.8% nu merg niciodată. Votanții PNL, persoanele între 18 și 29 de ani și cei cu studii primare frecventează biserica de mai multe ori pe săptămână, în timp ce votanții PSD și AUR merg o dată pe săptămână în proporție mai mare.
Profilul religiozității în funcție de demografie
Persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat frecventează biserica cel puțin o dată pe lună. Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat tind să meargă la biserică doar cu ocazia marilor sărbători. Votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și mediul urban mare se declară mai degrabă ca mergând foarte rar sau deloc la biserică.
Interpretarea rezultatelor
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că religiozitatea românilor este predominant culturală și identitară, cu 85% care se consideră religioși, dar religiozitatea practică este semnificativ mai scăzută, cu 30.6% mergând cel puțin o dată pe săptămână la biserică. Aceasta este mai prezentă în mediul rural și în orașele mici și medii, iar votanții PSD și AUR declară că merg mai des la biserică decât cei din PNL și USR.
Concluzie
Aceste date reflectă o majoritate a românilor care se identifică cu religiozitatea, sugerând o diferență semnificativă față de alte societăți europene, unde dezinteresul față de religie este mai pronunțat.
