Impactul valurilor de căldură asupra economiilor din UE
Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente și mai intense, ceea ce va duce la pierderi economice semnificative în Uniunea Europeană. România se află printre țările cele mai afectate, alături de Cipru, Croația, Portugalia, Malta și Spania. Conform euronews.com, se estimează că aceste pierderi se vor agrava în următoarele decenii, afectând PIB-ul și productivitatea muncii.
Creșterea temperaturilor în Europa
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală din anii ’80, iar anul trecut a fost cel mai cald an din istorie, cu temperaturi record. Studiile arată că valurile de căldură au un impact economic semnificativ, estimându-se daune economice între 0,3% și 0,5% din PIB-ul Europei în anii cu temperaturi extreme, comparativ cu o medie istorică de 0,2% din PIB în perioada 1981-2010.
Pierderi economice prognozate
Se preconizează că pierderile economice cauzate de valurile de căldură vor crește de la 0,21% din PIB în perioada 1981-2010 la 0,77% în 2035-2045, 0,96% în 2045-2055 și peste 1,14% până în anii 2060. Țări precum România, Cipru, Croația și altele se așteaptă la pierderi de -2,5% din PIB până în 2055-2064. Grecia și Italia se așteaptă, de asemenea, la pierderi semnificative, iar Franța va avea un impact de -1,46%.
Impact asupra productivității muncii
Un raport OCDE din 2024 evidențiază că temperaturile ridicate au un efect negativ asupra productivității muncii. Zece zile suplimentare cu temperaturi de peste 35°C într-un an pot reduce productivitatea anuală cu 0,3%. În condiții extreme, cum ar fi temperaturile de peste 40°C, pierderile de productivitate pot depăși 1,5%. Spania, Franța, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Italia, Polonia și România sunt printre țările cele mai afectate. De exemplu, Spania a înregistrat o scădere de 0,22% în productivitate din cauza stresului termic.
Reacții și măsuri de adaptare
Unele state europene au început să implementeze măsuri de adaptare, cum ar fi schimbarea programului de lucru și pauzele obligatorii pentru a evita stresul termic. Experții subliniază că aceste inițiative trebuie extinse la nivel regional. Autoritățile recomandă măsuri urgente pentru a limita intensitatea și frecvența valurilor de căldură și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, cum ar fi ventilarea adecvată, ajustarea programelor de lucru și extinderea spațiilor verzi urbane.
Concluzie
Valurile de căldură au un impact economic considerabil asupra țărilor din Uniunea Europeană, România aflându-se în fruntea listei de risc. Măsurile de adaptare și atenuare sunt esențiale pentru a minimiza efectele negative asupra PIB-ului și productivității muncii în viitor.
