Fondul de rezervă al Executivului și cheltuielile guvernamentale
Deși România nu mai suportă cheltuieli nejustificate de cinci ani, Guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au găsit modalități de a distribui bani din Fondul de rezervă, un instrument destinat, teoretic, cheltuielilor neprevăzute. Analiza realizată de Digi24.ro relevă că, din 2021 până în prezent, aceste guverne au alocat aproximativ 80 de miliarde de lei către instituțiile din țară, în special pentru primari, drumuri, cheltuieli ale spitalelor și salarii.
Deficitul bugetar și utilizarea Fondului de rezervă
România a intrat în procedură de deficit excesiv din 2020, neavând capacitatea de a menține gaura bugetară sub 3%, conform angajamentelor europene. Acest deficit a continuat să crească, iar Guvernele Ciucă și Ciolacu au folosit Fondul de rezervă ca pe o „pușculiță” pentru a umple bugetul. Puține alocări au fost justificate ca urgențe, majoritatea banilor fiind direcționați către primării și ministere în perioada electorală.
Alocările către primării și ministere
În perioada guvernărilor Ciucă și Ciolacu, s-au alocat 20 de miliarde de lei către primării, iar în special în vara lui 2023, odată cu venirea lui Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, robinetul s-a deschis. Detaliile alocărilor sunt următoarele:
- Nicolae Ciucă – 3,7 miliarde de lei
- Marcel Ciolacu – 16,3 miliarde de lei
Majoritatea banilor au fost destinați proiectelor locale și cheltuielilor curente, fără a fi însoțite de justificări pentru urgențe.
Alocările pentru Transporturi și Sănătate
Ministerele Transporturilor și Sănătății au primit peste 25 de miliarde de lei din Fondul de rezervă, în ciuda bugetelor deja aprobate de zeci de miliarde de lei. În detaliu:
- Transporturi: peste 11 miliarde de lei
- Sănătate: 14 miliarde de lei
Aceste sume au fost utilizate pentru cheltuieli curente, inclusiv salarii și achiziții de materiale sanitare.
Cheltuieli pentru Justiție
Peste 4,6 miliarde de lei au fost alocați instituțiilor de justiție, în principal pentru cheltuieli salariale și plata chiriei pentru sediile în reabilitare ale instanțelor. De exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție a primit 1 milion de lei pentru chiria aferentă, iar alte instituții au beneficiat de sume specifice pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.
Critici asupra utilizării Fondului de rezervă
Economistul Cristian Păun a semnalat că utilizarea Fondului de rezervă pentru alocări discreționare reprezintă un control politic, evitând astfel consecințele unei rectificări bugetare corecte. Legea stipulează că acest fond ar trebui folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, iar Consiliul Fiscal a subliniat lipsa de transparență în alocările efectuate.
Modificări recente și implicații
În 2023, Guvernul a adoptat o Ordonanță prin care a modificat caracterul „urgent” al fondului, extinzându-l pentru cheltuieli care nu ar trebui să fie neprevăzute. De asemenea, în 2024, Marcel Ciolacu a decis ca toți ordonatorii de credite să contribuie cu 10% din bugetele lor la Fondul de rezervă, în ciuda faptului că sume considerabile erau deja alocate acestuia.
În concluzie, utilizarea Fondului de rezervă de către Guvernele Ciucă și Ciolacu ridică semne de întrebare asupra transparenței și legalității acestor alocări, având un impact semnificativ asupra gestionării bugetului public în România.
