Studii recente: O treime dintre tinerii europeni îndoiesc de viabilitatea democrației, iar 20% susțin un regim autoritar
Conform unui studiu recent, doar jumătate dintre tinerii din Franţa şi Spania consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernare, cu un sprijin și mai scăzut în Polonia. Studiul, realizat de institutul YouGov pentru Fundaţia Tui, a implicat peste 6.700 de tineri cu vârste între 16 şi 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania, Italia, Grecia şi Polonia.
Majoritatea tinerilor din generaţia Z (persoane născute începând cu 1995) – 57% – preferă democraţia în comparaţie cu alte forme de guvernare. Totuși, sprijinul variază semnificativ: 48% în Polonia, 51-52% în Franţa şi Spania, iar Germania înregistrează cea mai mare rată de susținere, de 71%. De asemenea, 21% dintre respondenți ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanţe, această cifră fiind cea mai ridicată în Italia (24%) și cea mai scăzută în Germania (15%). În Franţa, Spania şi Polonia, procentul este de 23%.
Aproape una din zece persoane a declarat că nu îi interesează dacă guvernul este democratic sau nu, iar alte 14% nu au știut sau nu au răspuns. Sprijinul pentru democraţie scade la doar un din trei în rândul persoanelor care se consideră de centru-dreapta şi se simt dezavantajate economic. Thorsten Faas, politolog la Universitatea Liberă din Berlin, a afirmat că „democraţia este sub presiune, atât din interior, cât şi din exterior”.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2023, iar 48% dintre respondenți se tem că sistemul democratic din ţara lor este în pericol, procentajul fiind de 61% în Germania, unde economia întâmpină dificultăți și extrema dreaptă a câștigat teren.
În context internațional, tinerii europeni percep o schimbare a puterilor globale, doar 42% considerând Uniunea Europeană (UE) printre primii trei actori globali. Această cifră a fost cea mai ridicată în rândul britanicilor, de 50%, iar 73% dintre cei intervievați în Regatul Unit doresc o revenire la UE. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doresc legături mai puternice între UE şi Marea Britanie.
Polarizarea politică în rândul tinerilor europeni crește, 19% s-au descris ca fiind de centru-dreapta, în creștere față de 14% în 2021, iar 33% s-au identificat ca fiind centriști. De asemenea, 32% s-au declarat de stânga și 16% fără o denumire politică. Femeile din Germania, Franţa şi Italia s-au identificat ca fiind progresiste în număr mai mare decât în urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia şi Grecia au devenit mai conservatori.
Sprijinul pentru restricții mai stricte în ceea ce privește migrația a crescut, de la 26% în 2021 la 38% în prezent. Deși majoritatea tinerilor europeni își exprimă speranța în potențialul UE, 39% consideră că UE nu este foarte democratică, iar doar 6% afirmă că guvernele lor naționale funcționează bine fără a necesita schimbări semnificative. Peste jumătate dintre respondenți (53%) consideră că UE se concentrează prea mult asupra detaliilor și a chestiunilor minore, dorind ca blocul comunitar să abordeze probleme precum costul ridicat al vieții și să îmbunătățească condițiile economice.
Cetăţenii greci sunt cei mai sceptici faţă de UE, percepând o necesitate de revizuire fundamentală a sistemului politic, influenţaţi de trauma crizei datoriilor din zona euro. În ceea ce privește protecția climei, deși există un sprijin mai puternic în rândul tinerilor, doar unul din trei consideră că ar trebui să aibă prioritate față de creșterea economică, cifra scăzând de la 44% în 2021.
