Ciolacu își exprimă prima impresie după dezvăluirile alarmante ale Guvernului Bolojan
Fostul premier Marcel Ciolacu a avut o primă reacție după ce a dispărut o perioadă din spațiul public, răspunzând acuzațiilor că a lăsat un „dezastru economic” în urma sa. El afirmă că România „nu este în colaps economic” și critică măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan, considerând că acestea „justifică mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației”.
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, România are nevoie de noi lideri. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic». Unii îmi fac plângeri penale fără a ști că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica cum au fost cheltuiți banii publici. Dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a declarat Ciolacu.
El a subliniat că reforma fiscală face parte din angajamentele luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR, precizând: „Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat cu cei de la Comisie pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică.”
Ciolacu a militat pentru un sistem de impozitare progresiv, afirmând că toate țările dezvoltate din UE adoptă un astfel de sistem fiscal echitabil. El a avertizat că alegerea creșterii TVA și a impozitelor pe pensii va pune o povară suplimentară asupra celor cu venituri mici și medii, diminuând astfel puterea de cumpărare cu 20-25%.
Fostul premier a prezentat cifre pentru a susține că România nu este în colaps economic: PIB-ul a crescut cu 46% în trei ani, de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024. În același timp, puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%, iar salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro.
Investițiile publice s-au dublat, de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024, iar în 2025 se preconizează atingerea unui nou record de 149 miliarde lei. Aceste investiții au permis demararea marilor proiecte de infrastructură, precum Autostrada Moldovei și spitalele regionale.
De asemenea, Ciolacu a menționat că România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării, iar inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9% datorită plafonării prețurilor la energie și alimente.
Cu toate acestea, el a recunoscut că anul trecut România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și a explicat că deficitul a fost structurat în principal pe investiții, precizând că 80% din deficit a mers în infrastructură, educație și sănătate. Ciolacu a subliniat că un deficit bazat pe investiții este sustenabil pe termen mediu.
„Panica este mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adâncește. Economia se contractă. Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate?” a întrebat Ciolacu.
El a adăugat că este de acord cu reducerea deficitului, dar a subliniat că aceasta trebuie realizată fără a afecta negativ economia. „Populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată”, a concluzionat Ciolacu.
