Un test de sânge promițător pentru detectarea cancerului
Un studiu recent publicat în jurnalul Cancer Discovery arată că plasma sanguină poate conține modificări de ADN care ar putea semnala prezența cancerului cu ani înainte de testele de diagnostic existente. Cercetătorii au identificat urme de ADN din celule moarte precanceroase sau canceroase în plasma unui pacient, donată cu trei ani înainte de diagnosticarea bolii.
Catherine Alix-Panabières, cercetător în domeniul oncologic la Universitatea Montpellier din Franța, a declarat că această descoperire reprezintă un pas important către detectarea preclinică a cancerului, care ar putea revoluționa screening-ul cancerului. Ea a subliniat că detectarea timpurie se corelează, de obicei, cu rezultate mai bune în multe tipuri de cancer, datorită intervenției realizate la timpul potrivit.
Grupul de cercetare, condus de Wang, a identificat între una și trei mutații canceroase comune în șapte dintre probele de plasmă, toate provenind de la participanți care au dezvoltat boala în termen de patru luni de la donarea sângelui. Șase dintre acești pacienți donaseră sânge cu aproximativ trei ani înainte, iar echipa lui Wang a evaluat acele probe pentru a detecta aceleași mutații. Două dintre probele timpurii conțineau aceleași erori ADN, confirmând că semnalele de avertizare au fost detectabile cu ani înainte de apariția tumorilor, cel puțin la unii dintre pacienți.
În plus, cercetătorii au secvențiat ADN-ul plasmei pentru a găsi mutații suplimentare unice pentru fiecare pacient, folosind ca referință genomul globulelor albe. Au identificat între patru și 90 de mutații unice în ADN-ul plasmatic de la trei pacienți, găsind indicii de cancer în trei din cele cinci probe timpurii examinate.
Limitările și provocările detectării cancerului
Participanții la acest studiu aveau diverse tipuri de cancer, inclusiv de sân, colon, ficat, plămâni, pancreas și rect. Totuși, nu este clar dacă metoda de testare funcționează la fel de bine pentru toate tipurile de tumori. Wang a menționat că unele organe pot elimina ADN-ul tumoral mai eficient decât altele, iar bariera hemato-encefalică poate împiedica ADN-ul cancerului cerebral să ajungă în sânge.
Noua cercetare nu a găsit ADN de cancer la 18 dintre cei 26 de participanți care au dezvoltat tumori în lunile de după recoltarea probelor, ceea ce nu este ideal pentru un test clinic. Wang a sugerat că procesul de detectare ar putea fi îmbunătățit prin recoltarea unor volume mai mari de plasmă de la fiecare pacient.
Implicații etice și viitorul testului
Dacă testul ar putea detecta cancerul cu mulți ani înainte de apariția primelor simptome, ar putea fi util pentru diagnosticarea preventivă a pacienților. Cu toate acestea, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a asigura că testul nu conduce la rezultate fals pozitive, care ar putea genera anxietate inutilă și ar putea duce la tratamente sau proceduri de diagnostic invazive, precum biopsiile. Alix-Panabières a subliniat că implementarea unor astfel de teste în screening-ul de rutină ar necesita orientări clare privind gestionarea rezultatelor accidentale.
Studiul a inclus doar probe de plasmă prelevate de la 52 de persoane, astfel că investigații extinse, cu sute sau mii de participanți, sunt necesare pentru a valida testul înainte ca acesta să poată fi utilizat cu încredere de medici. Alix-Panabières a menționat că adoptarea clinică pe scară largă ar putea dura între 5 și 10 ani.
Identificarea mutațiilor personalizate necesită secvențierea ADN-ului pacientului, care poate costa câteva sute sau mii de dolari. Din acest motiv, chiar dacă testul ar fi validat, este probabil să fie rezervat grupurilor cu risc, cum ar fi persoanele cu antecedente familiale cunoscute de cancer. Studiul a fost realizat în principal pe bărbați și femei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, din patru state americane.
