CCR analizează obiecția S.O.S. România, AUR și POT privind legislația împotriva antisemitismului și xenofobiei
Curtea Constituțională dezbate, marți, sesizarea S.O.S. România, AUR și POT referitoare la legea privind măsurile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Actul normativ, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, prevede că distribuirea, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și negarea sau diminuarea Holocaustului și a crimelor de război va constitui infracțiune, fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și mai mult în anumite cazuri.
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat acest act normativ la CCR, cele trei partide votând împotriva proiectului la adoptarea sa pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional. În contestație, este argumentat că o astfel de lege ar putea „alimenta un antisemitism artificial” și ar putea oferi motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare. Redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, au adus mai multe obiecții concrete.
Obiecțiile menționează că modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României, în special prin încălcarea libertății de conștiință, dreptului la identitate, egalității în drepturi, tratatelor internaționale și drepturilor omului, precum și libertății de exprimare și dreptului la informație. S.O.S. România subliniază că o asemenea lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar afecta caracterul democratic al statului.
Legea este considerată a încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, coroborate cu articolul 1 (alin. 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al României, precum și cu articolul 20 care reglementează prioritatea tratatelor internaționale privind drepturile omului.
Libertatea de exprimare, garantată și de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este esențială pentru demnitatea umană și implică o obligație nu doar de a se abține de la îngrădiri, ci și de a asigura pluralismul informației. Aceasta include nu doar informațiile favorabile, ci și pe cele care contrariază sau șochează.
De asemenea, semnatarii sesizării afirmă că legea, care include cărți sau documentare în categoria „materialelor interzise”, contrazice prevederea articolului 8 din noua lege, care stipulează că nu constituie infracțiune dacă este săvârșită în interesul artei, științei, cercetării sau educației.
Un alt aspect criticat este caracterul „vag și imprecis” al legii, care ar putea permite abuzuri din partea autorităților prin interpretarea largă a normelor. Redactarea evazivă a textelor încalcă, de asemenea, prevederile legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce constituie un criteriu de constituționalitate.
Contestația subliniază că interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținut audio-video ar institui o cenzură severă, afectând drepturile fundamentale constituționale de exprimare, informare și învățătură, și ar restrânge libertatea academică și științifică.
