NATO decide să majoreze treptat bugetele pentru apărare până la 5% din PIB, cu o excepție specială pentru Spania
Statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marţi la un summit la Haga, au convenit duminică asupra unei creşteri treptate a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, cu termen limită în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania, care a contestat inițial propunerea secretarului general al Alianţei, Mark Rutte, a obţinut o excepţie.
Negociatorii celor 32 de state membre ale NATO au finalizat o versiune a acordului care va fi semnat la summit. Acordul prevede creşterea angajamentului statelor membre de la 2% din PIB la 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate mai largi, conform propunerii lui Mark Rutte.
Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a descris propunerea de 5% din PIB ca fiind „nu doar iraţională, ci şi contraproductivă” și a anunțat că Spania va aloca 2,1% din PIB pentru apărare, considerând acest nivel suficient pentru a-și îndeplini obligaţiile faţă de NATO. El a subliniat că un procent de 5% ar fi „disproporţionat, nenecesar” și incompatibil cu asigurarea prestaţiilor sociale.
Preşedintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, o țintă care nu este atinsă de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei. Mark Rutte a sugerat anterior ca statele membre să crească cheltuielile militare prin diminuarea fondurilor pentru pensii, sănătate sau asistenţă socială.
În cadrul summitului de luna aceasta, Rutte a propus ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale” pentru a asigura atingerea noului obiectiv de 5%, defalcat în 3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura şi apărarea cibernetică.
Secretarul general al NATO a afirmat că nu există o lipsă de fonduri pentru înarmare și a cerut liderilor statelor membre să explice acest lucru cetăţenilor lor, subliniind că societăţile bogate pot face faţă acestor cheltuieli. El a avertizat că, dacă nu se acționează acum, în următorii trei ani situația ar putea deveni precară.

