Scopul esențial al lui Donald Trump la summitul NATO: Cheltuieli de 5% din PIB
Preşedintele Donald Trump îşi propune un obiectiv important la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt pregătiţi să i-l ofere. Alianţa militară transatlantică, formată din 32 de ţări, se va angaja să crească dramatic cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru eforturi legate de apărare. Acest angajament ar putea reechilibra securitatea transatlantică, permiţându-i lui Trump să obţină o victorie semnificativă pe scena mondială.
„Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este”, a declarat un oficial al administraţiei, care a dorit să rămână anonim pentru a împărtăşi opiniile preşedintelui. Trump va ţine un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator.
Totuşi, victoria lui Trump nu va împiedica exercitarea de presiuni asupra ţărilor pentru a face mai mult şi mai repede, ceea ce ar putea fi dificil pentru unele dintre acestea. De exemplu, Spania, care are cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare în NATO, solicită o derogare de la noul angajament, iar există dezacorduri generale cu privire la data limită pentru îndeplinirea acestuia.
„Aici cred că summitul poate exploda”, a declarat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO. Aliaţii sunt în dezacord cu privire la detaliile angajamentului, dar există un consens larg cu privire la importanţa de a-l mulţumi pe Trump, în contextul războiului Rusiei în Ucraina. Organizatorii summitului au simplificat reuniunea, reducând durata acesteia de la două zile la 24 de ore și concentrându-se pe angajamentul lui Trump, negociat în prealabil.
Trump a exprimat sprijinul pentru aliaţii care cheltuiesc mai mult, dar a subliniat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care se află la 3,4%. În plus, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa doar la cina de deschidere a summitului, iar nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina, o altă concesie făcută Statelor Unite.
Problema calendarului pentru atingerea noului nivel de cheltuieli rămâne nerezolvată. SUA şi ţările din estul Europei preferă un termen limită până în 2030, în timp ce alte ţări doresc un termen până în 2032 sau 2035. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus anul 2032 ca un compromis, dar formularea finală a angajamentului ar putea permite ţărilor până în 2035 pentru a atinge pragul de 5%.
Oficialii NATO sunt hotărâţi să evite repetarea summitului din 2018, când Trump a ameninţat cu retragerea SUA din alianţă. Invazia Rusiei în Ucraina a modificat calculele de apărare ale Europei, determinând mai multe ţări să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare. Acum, angajamentele de creştere a cheltuielilor vizează atât apărarea pe termen lung a Europei, cât şi satisfacerea imprevizibilului Trump.
În discursul său, Rutte a evidenţiat necesitatea unei creşteri a capacităţilor de apărare ale NATO, inclusiv a apărării aeriene şi antirachetă, a vehiculelor blindate şi a muniţiei. Aceste măsuri vor conduce la o europenizare a NATO, asigurându-le europenilor o influenţă mai mare în cadrul alianţei.
Trump a exercitat presiuni asupra statelor membre NATO, dar şi asupra Japoniei, un aliat non-NATO, pentru a-şi majora cheltuielile de apărare, stabilind pragul de 5% ca un nou „standard global”. Totuşi, multe ţări ar putea întâmpina dificultăţi în atingerea acestuia.
