Dezvăluiri asupra Retoricii Publice și Adevăratelor Motivații: De ce Țările Musulmane S-au Răzvrătit Împotriva Iranului, Considerat „Inima Conflictului”
Condamnări rapide au venit din lumea musulmană, criticând Israelul pentru bombardarea Iranului. Emiratele Arabe Unite au criticat Israelul „în termenii cei mai duri”, iar Iordania s-a pronunțat împotriva atacurilor israeliene care „amenință stabilitatea regională”. Arabia Saudită a denunțat „agresiunile israeliene flagrante”, Turcia a susținut „încetarea banditismului Israelului”, în timp ce diverse grupuri diplomatice musulmane, inclusiv Organizația Cooperării Islamice (OIC), au cerut „acțiuni internaționale” împotriva statului evreu. Totuși, sub această retorică a „unității musulmane”, se ascund interesele în continuă evoluție ale multora dintre aceste state, care astăzi se aliniază cu Israelul, conform unei analize.
Animozitatea între sunniți și șiiți avantajează Israelul
În imediata vecinătate a Israelului, oficialii libanezi blochează Hezbollah, o forță jihadistă iraniană epuizată, să ia măsuri împotriva Israelului. Între timp, Siria, după ce a răsturnat regimul proiranian Bashar al-Assad, negociază un acord de pace pentru a recunoaște Israelul și a permite utilizarea teritoriului sirian pentru a bloca atacurile iraniene. Iordania, de asemenea, interceptează rachete iraniene, continuând să colaboreze cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite într-o coaliție militară regională care vizează Iranul.
Statele sunnite din Golful Persic au perceput Iranul șiit ca o amenințare imperială în regiune, acuzându-l că susține revoltele șiite împotriva conducătorilor sunniți din Bahrain și încurajează milițiile din Irak și Yemen. Arabia Saudită a formulat o alianță militară, Coaliția Islamică Militară Antiteroristă, care vizează Iranul și aliații săi șiiți. Acest antagonism sectarian, deși are rădăcini adânci, a fost exacerbat de amenințarea modernă a dezvoltării unei bombe nucleare de către Iran.
Normalizarea relațiilor cu Israelul din interes economic
Când Israelul a atacat siturile nucleare iraniene, a acționat și în numele regimurilor sunnite care se tem de o eventuală armă nucleară iraniană. Arabia Saudită, care a descris Iranul drept „capul șarpelui”, a condamnat acordul nuclear din 2015 și a îndemnat alte țări musulmane să respingă „terorismul iranian”. Recent, ministrul saudit al Apărării a avertizat Iranul să accepte un nou acord nuclear sau să se confrunte cu atacurile israeliene, care au avut loc ulterior.
Statele din Golf care își normalizează relațiile cu Israelul o fac în cadrul eforturilor lor de modernizare, esențiale pentru diversificarea economiilor lor petroliere. Aceasta implică evitarea legilor și codurilor islamice violente, care au fost odată parte din retorica antisemită. Deși Iranul ar putea beneficia de pe urma păcii, regimul său nu poate renunța la retorica împotriva Occidentului și Israelului, fiindcă aceasta este o chestiune de supraviețuire pentru clerul din Teheran.
Impactul asupra regimului iranian și posibilele schimbări
Dacă regimul iranian ar cădea, ideal ar fi ca acest lucru să se întâmple din interior, având în vedere nemulțumirea populației iraniene față de brutalitățile sale. Deși există temeri că un război ar putea cauza distrugeri grave, milioane de musulmani din regiune care au suferit din cauza Iranului ar sărbători dispariția regimului clerical, chiar dacă Israelul ar fi responsabil pentru lovitura finală.
Statele din Golf, conduse de Arabia Saudită, au început să se prezinte drept salvatori ai musulmanilor șiiți, în contextul atacurilor israeliene pe care le condamnă public. Arabia Saudită s-a distanțat de planurile de acțiune împotriva Iranului prin normalizarea relațiilor cu Teheranul, permițându-i astfel să se prezinte ca mediator în discuțiile nucleare, în timp ce continuă să amenințe în secret Iranul și să informeze Washingtonul despre intențiile sale de a achiziționa arme nucleare.
Alte state precum Emiratele Arabe Unite, Qatar și Turcia urmăresc să conducă lumea musulmană, având nevoie ca Israelul să elimine regimul iranian pentru a nu aliena complet populațiile șiite. Ostilitatea publică față de Israel va continua să crească, în timp ce aceste state își sărbătoresc în tăcere realizările.
