Vocea disidenților iranieni: Provocări pentru regimul de la Teheran
Atacurile Israelului ar fi putut accelera răsturnarea unui regim nepopular. „Cei care au trăit războiul Iran-Irak cer să nu mai fie război”. Acesta era mesajul scris pe un banner desfăcut peste un pod din Teheran. Disidenții din spatele acestui protest modest au încercat să-și acopere urmele, temându-se de pedeapsa neiertătoare care se abate asupra criticilor regimului islamic. Un organizator din Iran a declarat că „cred că Iranul este foarte aproape de a deschide un nou război regional, care îi va costa pe Iran și pe toți iranienii… Ajunge. Dacă nu îți asumi riscuri, nu te poți aștepta la recompense”.
Momentul de care se tem disidenții, care sunt în mare parte studenți, a sosit acum. În întreaga regiune, și mai ales în Israel și SUA, se pune întrebarea câți astfel de disidenți există și ce risc reprezintă pentru liderii clerici ai Republicii Islamice. Mii de iranieni fug din Teheran în urma avertismentelor israeliene și americane de evacuare, iar cei care s-au mulțumit să pună afișe îndeamnă la o insurecție deschisă.
„Ieșiți în străzi și în piețe pentru că viitorul nostru, al tuturor, este în joc”, au declarat ei într-un manifest distribuit săptămâna aceasta. „Distrugeți și dezactivați camerele de supraveghere stradale. Aprindeți foc pe străzi și luptați împotriva mercenarilor regimului. Spargeți feroneriile unităților guvernamentale și de securitate, blocați-le și luați-le sub controlul vostru.” Deocamdată, apelul a fost ignorat, iar locuitorii din Teheran sunt mai preocupați de siguranța lor și de o rută de ieșire. Ministrul israelian al Apărării a avertizat că orașul „va arde”.
Criticile la adresa regimului teocrat
Mulți oponenți ai regimului, judecând după puținele sondaje fiabile existente, au criticat campania israeliană, care a ucis civili în timp ce distrugea blocuri de apartamente în zone din Teheran unde locuiau figuri importante ale regimului. Toomaj Salehi, un rapper disident, a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi evacuată capitala de circa nouă milioane de oameni. „Dacă intenția voastră este să ucideți poporul Iranului, măcar aveți onestitatea de a nu ascunde povara acestei responsabilități”, a spus el într-o postare pe Instagram, adresându-se Israelului.
În ciuda remarcilor incendiare ale ministrului Apărării, politicienii și purtătorii de cuvânt israelieni au subliniat că războiul lor nu este împotriva poporului iranian și i-au îndemnat pe iranieni să se ridice împotriva regimului. Deși nu există încă niciun indiciu că o revoltă este iminentă, criticile la adresa guvernului din ce în ce mai slăbit au devenit mai puternice în Iran.
O scrisoare semnată de mai mulți disidenți, inclusiv doi laureați ai Premiului Nobel, a cerut Iranului să accepte un armistițiu și să oprească îmbogățirea uraniului, principala cerere americană și israeliană. Mostafa Tajzadeh, un fost ministru, a cerut o nouă adunare constituantă pentru a decide o constituție. Într-o scrisoare din închisoare, el a criticat atacurile israeliene ca fiind lipsite de orice „justificare politică și morală”, adăugând că „pentru o tranziție pașnică către democrație, trebuie să se insiste asupra unei adunări constituante pentru a schimba constituția și a obliga guvernul să o instituie”.
O opoziție disparată și dispersată
Iranul are o opoziție disparată, variind de la moderați religioși și liberali până la comuniști și zeloșii mujahedini e-Khalq. În străinătate, Reza Pahlavi, fiul șahului detronat, a apărut pe canalele radio pentru a susține atacurile israeliene. Pahlavi se bucură de puțin sprijin în Iran, dar are un număr considerabil de susținători în rândul expaților iranieni.
„Opoziția poate fi descrisă ca un amestec de activiști, tehnocrați și moderați care ar dori să vadă Republica Islamică îndepărtându-se de ideologie și dușmănie și trecând la un sistem prezidențial și parlamentar puternic”, a declarat Sanam Vakil, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House. Acesta este un proces care, în anumite privințe, este deja în curs de desfășurare în Iran, unde protestele au devenit mai regulate pe fondul prezenței scăzute la alegeri și al unui cinism tot mai profund față de regim.
„Dacă nu ar exista război, cred că ar trebui să existe o acceptare modestă a faptului că, având în vedere prezența acestor oameni cheie, transformarea Republicii Islamice nu ar fi rapidă, poate chiar generațională”, a spus Vakil. „Ceea ce face Israelul este să accelereze procesul, iar noi pierdem controlul în ceea ce privește înțelegerea direcției.”
