Liderul NATO, optimist în privința unui consens asupra bugetului de apărare
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi, la Roma, că este „destul de încrezător” că ţările din alianţă vor ajunge la un acord privind creşterea cheltuielilor de apărare la summitul Alianţei Nord-Atlantice din 24-25 iunie. Aceste comentarii au fost făcute în marja unei reuniuni la Roma cu miniştrii de externe din principalele economii europene, care au reafirmat angajamentul pentru o Europă mai puternică şi mai suverană.
În cadrul formatului „Weimar”, din care fac parte Franţa, Germania şi Italia, Mark Rutte şi aliaţii săi europeni au discutat despre cheltuielile lor în domeniul apărării înaintea summitului G7 din Canada, programat pentru 15-17 iunie, unde Donald Trump va fi îndemnat să fie mai agresiv faţă de Rusia. Această reuniune va fi urmată de summitul NATO la Haga, unde accentul va fi pus pe obiectivul stabilit de Trump, care cere Europei şi Canadei să se angajeze să cheltuie cel puţin 5% din PIB pentru apărare, avertizând că, în caz contrar, riscă să-şi piardă securitatea.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a ne consolida securitatea şi apărarea colectivă şi pentru a întări contribuţia Europei la NATO”, au declarat miniştrii de externe din Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Regatul Unit, alături de Mark Rutte şi de şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, la finalul reuniunii de la Roma. Ei au subliniat că ţările europene trebuie să joace un rol mai important în asigurarea propriei securităţi.
Mark Rutte a subliniat că îşi doreşte ca ţările membre să se angajeze să cheltuie 3,5% din PIB pentru armată în sens strict şi 1,5% pentru toate cheltuielile legate de securitate în sens larg (inclusiv protecţia frontierelor, securitatea cibernetică etc.). Rutte este optimist că „vom ajunge la o poziţie comună” cu cei 32 de membri la summitul de la Haga.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat că Italia are nevoie de cel puţin 10 ani pentru a creşte cheltuielile pentru apărare şi a se conforma noilor obiective convenite de NATO. Italia, care cheltuie doar 1,49% din PIB pentru apărare, a afirmat că va respecta obiectivul de 2% în 2025, dar prin modificări contabile ce includ elemente care nu erau incluse anterior în bugetul apărării.
Ministrul apărării, Guido Crosetto, a menţionat că „nu este posibil” ca Italia să îndeplinească condiţia SUA de a majora bugetele de apărare la 5% din PIB, adăugând că nici un obiectiv intermediar de 3,5% „nu este uşor de atins”. Crosetto a subliniat că datoria publică a Italiei este estimată să crească la aproape 138% din PIB în 2026, ceea ce limitează marja de manevră în privinţa cheltuielilor. El a afirmat că este important ca alte investiţii cheie, precum cele în sănătatea publică şi cheltuielile sociale, să nu fie afectate.
