Sugestiile FMI pentru România: Creșteri de TVA și accize, noi impozite pe venit și reforme în contribuțiile sociale
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri fiscale, inclusiv majorarea TVA-ului, a accizelor și a impozitului pe dividende, precum și introducerea a două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%. De asemenea, FMI sugerează reducerea sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. Raportul FMI, solicitat de ministrul de Finanțe, afirmă că aceste măsuri, dacă sunt aplicate integral, ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
Impozitarea muncii
FMI propune schimbarea sistemului de impozitare a veniturilor din muncă, trecând de la cota unică de 10% la un sistem cu două cote marginale de 15% și 25%, cea din urmă aplicându-se veniturilor din percentila 90. Pentru a reduce povara fiscală asupra muncii, FMI recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. În cazul în care spațiul fiscal permite, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra veniturilor mici prin alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă.
Impozitarea veniturilor din capital și proprietate
FMI sugerează majorarea impozitelor pe dividendele distribuite persoanelor fizice de la 8% la 10%, pentru a crește veniturile și a reduce oportunitățile de arbitraj fiscal. Recomandările privind impozitul pe proprietate includ fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind facilități fiscale grupurilor vulnerabile.
De asemenea, FMI consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui să fie redus substanțial de la 500.000 de euro, de preferat prin armonizarea cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).
Modificări la impozitele pe consum
FMI recomandă majorarea cotelor reduse de TVA până la cota standard, cu excepția, posibil, a alimentelor de bază, și creșterea ratei standard de TVA de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%. Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui să fie majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl. De asemenea, accizele pentru combustibilii fosili ar trebui să fie majorate treptat.
Reducerea deficitului fiscal
Cadrul fiscal pe termen mediu al României preconizează o reducere treptată a deficitului fiscal de la 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. FMI subliniază că mobilizarea veniturilor este imperativă, având în vedere că România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană.
Impozitul pe venitul din muncă
FMI constată că impozitul pe venitul din muncă în România este printre cele mai ridicate din UE la nivelurile de venit mai mici. Această povară fiscală ridicată creează obstacole pentru persoanele cu venituri mici în a accesa piața muncii oficiale. De asemenea, majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, ceea ce afectează sustenabilitatea sistemului de pensii.
Combaterea evaziunii fiscale
FMI remarcă faptul că cadrul antiabuz al României a fost recent actualizat pentru a fi conform cu Directiva UE privind combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, cerința ca întreprinderile din regimul microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a redus oportunitățile de arbitraj fiscal. Totodată, FMI subliniază că reducerea pragului cifrei de afaceri va elimina entitățile care folosesc acest regim doar pentru a reduce sarcina fiscală.
Concluzie
FMI avertizează că renunțarea la veniturile fiscale ca urmare a utilizării cotelor reduse de TVA constituie o subvenție pentru consumatori, iar cotele reduse pot genera costuri economice semnificative. De asemenea, accizele la alcool și tutun sunt foarte scăzute comparativ cu alte țări din UE, iar accizele pentru combustibili ar trebui majorate pentru a respecta obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

