De ce Trump a decis să blocheze accesul cetățenilor din 12 națiuni în Statele Unite
Interdicția de călătorie emisă de președintele SUA, Donald Trump, afectează în principal țări din Africa și Orientul Mijlociu. Douăsprezece țări se confruntă cu interdicții totale, care urmează să intre în vigoare luni, iar alte șapte națiuni vor avea restricții parțiale.
Trump a prezentat această măsură ca o chestiune de securitate națională, invocând un atac recent asupra comunității evreiești din Colorado, comis de un cetățean egiptean, deși Egiptul nu se află pe lista țărilor vizate.
Afganistan
În proclamația prezidențială, Trump formulază acuzații la adresa Afganistanului, subliniind că talibanii, care controlează țara, sunt considerați un grup terorist. Măsura vine după ce administrația Trump a indicat anterior o îmbunătățire a situației din Afganistan, prin încheierea statutului de protecție temporară (TPS) pentru afganii aflați în SUA. Afganistanul este acuzat că nu are o autoritate centrală „competentă sau cooperantă” în emiterea pașapoartelor și că cetățenii afgani rămân ilegal în SUA după expirarea vizelor.
Iran
Iranul este identificat ca sponsor al terorismului, acuzație respinsă de Teheran. Proclamația menționează că Iranul este „o sursă semnificativă de terorism la nivel mondial” și nu cooperează cu SUA în probleme de securitate, refuzând să accepte repatrierea cetățenilor săi expulzabili. Această decizie apare în contextul negocierilor tensionate dintre SUA și Iran privind capacitățile nucleare.
Somalia și Libia
Somalia este considerată un „refugiu sigur pentru teroriști” și acuzată că nu își acceptă cetățenii expulzați din SUA, în timp ce Libia este menționată pentru „prezența teroristă istorică”, percepută ca o amenințare pentru americani. Ambele țări sunt criticate pentru ineficiența în emiterea pașapoartelor.
Haiti
Documentul prezintă „sute de mii de imigranți ilegali haitieni” care au pătruns în SUA în timpul administrației Biden, indicând riscuri precum formarea de „rețele criminale” și o rată ridicată de depășire a duratei de ședere legală. În februarie 2024, în SUA locuiau peste 852.000 de haitieni, mulți dintre ei venind după cutremurul din 2010 sau fugind de violența bandelor.
Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială
Aceste țări sunt acuzate de rate ridicate de depășire a vizelor. Ciadul are o rată de 49,54% de depășiri ale vizelor turistice și de afaceri în 2023, în timp ce Republica Congo și Guineea Ecuatorială au rate de 29,63% și, respectiv, 21,98%. Laos, cu o rată chiar mai mare, se confruntă doar cu restricții parțiale.
Myanmar
Myanmar este acuzat de rate ridicate de depășire a vizelor și de necooperare cu SUA în repatrierea cetățenilor deportați.
Eritreea, Sudan și Yemen
Aceste țări au probleme semnificative în eliberarea pașapoartelor și documentelor civile. Eritreea și Sudanul au, de asemenea, rate ridicate de „overstay”, iar Yemen este acuzat că nu are control asupra teritoriului său, unde au loc operațiuni militare active ale SUA împotriva rebelilor Houthi.
Țări cu restricții parțiale
În cazul altor șapte țări, cetățenii se confruntă cu restricții parțiale. Venezuela este acuzată că nu are o autoritate centrală competentă pentru emiterea documentelor, refuzând să primească cetățenii deportați. Cuba este etichetată drept sponsor al terorismului, iar pentru Burundi, Laos, Sierra Leone, Togo și Turkmenistan, principalele probleme invocate sunt ratele ridicate de „overstay”.
