„Războiul hibrid: Adevăruri ascunse din Jilava pe care nu le ignorăm”
O singură zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la aproximativ 15 kilometri de București, evidențiază efectele războiului hibrid, o perioadă în care se profită de vulnerabilități și se „joacă cu mintea oamenilor”. Jilava a fost una dintre comunele ilfovene în care George Simion a obținut cel mai mare scor la alegerile prezidențiale din 2025, fiind votat de aproximativ 62% dintre locuitori.
În urma alegerilor, un reporter a încercat să comunice cu cetățenii din Jilava, iar starea de resemnare și lipsa de încredere în autorități au fost teme recurente. Un locuitor a afirmat: „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, și a subliniat dificultățile întâmpinate în viața de zi cu zi, cum ar fi costurile medicamentelor și ale utilităților. Un alt localnic a exprimat preferința pentru Călin Georgescu, considerând că acesta ar fi închis „portițele” economice și ar fi îmbunătățit condițiile pentru tineri.
Discuțiile au scos în evidență o neîncredere profundă în politicieni. Un pensionar care l-a votat pe Nicușor Dan a spus că România se îndreaptă spre un viitor mai luminos, dar a accentuat că președintele trebuie să asculte vocea poporului. De asemenea, alți locuitori au refuzat să discute despre politică, demonstrând o reticență generalizată față de mass-media.
„Suntem în plin război hibrid”
Fostul consilier de stat Constantin Ionescu a subliniat că războiul hibrid afectează încrederea cetățenilor în autorități. El a avertizat că alegerile din 2024, amânate și reluate în 2025, au fost un teren fertil pentru intervenții externe, care au avut ca scop semănarea neîncrederii și diviziunii. Radu Magdin, consultant, a adăugat că războiul hibrid implică acțiuni care se desfășoară într-o „zonă gri”, fără o declarație oficială de război, dar cu efecte vizibile asupra societății.
Potrivit lui Corneliu Bjola, profesor de științe politice, războiul hibrid combină acțiuni militare și non-militare, afectând societatea prin dezinformare, polarizare și lipsa de încredere în instituții. „Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid”, a subliniat Ionescu, evidențiind că efectele includ slăbirea moralului și a capacității de rezistență.
Vulnerabilitățile României
Experții au identificat vulnerabilitățile României, cum ar fi neînțelegerea fenomenului războiului hibrid, lipsa gândirii critice a cetățeanului, infrastructura critică deficitară și corupția. Ionescu a menționat că, pentru a contracara aceste amenințări, este esențial să se dezvolte o educație care să înarmeze cetățeanul cu instrumente de gândire critică.
Cine este inamicul?
România, parte a NATO și UE, se confruntă cu un război împotriva unei ordini mondiale, cu Federația Rusă ca principal inamic. Magdin a explicat că scopul acestor intervenții externe este erodarea moralului național și reducerea încrederii în instituții. Bjola a adăugat că Rusia consideră operațiunile informaționale ca fiind la fel de importante ca forța militară convențională.
Reacția instituțiilor
Experții subliniază că România trebuie să lupte împotriva războiului hibrid fără a renunța la valorile democratice. Instituțiile statului trebuie să comunice cu cetățenii pentru a-i informa despre amenințările existente. Constantin Ionescu a accentuat necesitatea unei reziliențe individuale, societale și instituționale, cu un focus special pe educație și buna funcționare a statului.
În concluzie, pentru a face față amenințărilor generate de războiul hibrid, România are nevoie de o reacție coerentă și de un plan național de contracarare, precum și de cooperare eficientă cu partenerii din UE și NATO.
