Scandal de spionaj între Ucraina și Ungaria
Relațiile deja tensionate dintre Ucraina și Ungaria au atins un nou punct critic, după o serie de arestări, expulzări diplomatice și acuzații publice legate de spionaj. În centrul acestei crize se află acuzații conform cărora guvernul Viktor Orban ar folosi scandalul pentru a submina opoziția politică internă, în contextul alegerilor din 2026.
Recent, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni ucraini acuzați că spionau pentru serviciile militare maghiare. Cei doi ar fi fost plătiți și ar fi planificat „acțiuni militare ungare pe teritoriul Ucrainei”. În răspuns, Ungaria a expulzat doi diplomați ucraineni, gest urmat de o reacție similară din partea Kievului. De asemenea, un cetățean ucrainean a fost arestat la Budapesta, tot sub acuzația de spionaj.
Acuzații reciproce și campanie electorală
În acest context, premierul Viktor Orban acuză Ucraina că „încearcă să defăimeze Ungaria”, în timp ce guvernul său a trimis recent opt milioane de chestionare în gospodăriile ungare, întrebând despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Opoziția politică ungară, în special noul partid Tisza, condus de Péter Magyar, acuză guvernul că instrumentalizează criza pentru a-l discredita.
Péter Magyar, politician aflat în creștere în sondaje, a vizitat Kievul după ce Orban se întâlnise cu Vladimir Putin, având ulterior o acțiune simbolică prin livrarea de ajutoare medicale spitalului de copii Ohmatdyt din Kiev. Aceasta acțiune a fost interpretată ca o antiteză clară față de poziția oficială a Budapestei.
Atacuri asupra opoziției
Roland Tseber, consilier local ucrainean de etnie maghiară și colaborator al lui Magyar, a fost vizat de atacuri publice dure, fiind acuzat de liderii partidului de guvernământ Fidesz că este „spion ucrainean”. Tseber a declarat că i s-a interzis accesul în Ungaria și în întregul spațiu Schengen, fără nicio explicație oficială.
Acesta a respins acuzațiile, afirmând că este un politician care lucrează cinstit pentru patria sa. Tseber a colaborat cu medici și psihologi maghiari care sprijină refugiații ucraineni din Regiunea Transcarpatică, unde numărul etnicilor maghiari a scăzut semnificativ în ultimii ani.
Schimbări în politica militară
Un alt atac controversat îl vizează pe fostul șef al Statului Major al armatei ungare, Romulusz Ruszin-Szendi, acum politician în partidul Tisza. Acesta a fost acuzat de apropiați ai guvernului că ar fi fost în contact cu serviciile secrete ucrainene. Ruszin-Szendi a reacționat vehement, exprimându-și dezamăgirea față de acuzațiile aduse.
De la invazia rusă în Ucraina, Viktor Orban s-a prezentat ca omul păcii, promițând că va menține Ungaria departe de război. Totuși, un discurs din 2023, recent făcut public, sugerează o schimbare de ton, cu un ministru al Apărării afirmând că guvernul a decis să abandoneze „mentalitatea păcii” și să pregătească armata ungară de luptă.
În acest context, mulți susținători ai unei linii pro-NATO din cadrul armatei au fost demiși, fiind înlocuiți de ofițeri loiali guvernului pro-Moscova.
