Conducătorul sârbo-bosniac revine la Moscova, în ciuda presiunilor legale din patrie
Liderul politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, a anunțat marți prezența sa la Moscova, marcând astfel a treia vizită în Rusia de când este căutat de justiția din țara sa, unde se confruntă cu acuzații de încălcare a Constituției.
„Sunt din nou aici”, a declarat președintele Republicii Srpska (RS, entitatea sârbească din Bosnia), într-un mesaj care poate fi interpretat ca o sfidare a mandatului de arestare emis de justiția bosniacă din cauza activităților sale separatiste. Sosirea sa la Moscova, în cursul nopții de luni spre marți, a fost confirmată de televiziunea publică sârbească RTRS, care a menționat că Dodik va participa la o conferință internațională de securitate, programată între 27 și 29 mai.
Dodik, în vârstă de 66 de ani, se va întâlni cu secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Șoigu, conform presei bosniace. În drumul său spre Moscova, Dodik a făcut o oprire la Belgrad, unde s-a întâlnit cu președintele sârbe Aleksandar Vucic, postând o fotografie de la întâlnirea lor pe Instagram.
De la sfârșitul războiului din 1995, Bosnia este împărțită în două entități autonome: Republica Srpska, care acoperă 49% din teritoriu, și Federația Croato-Musulmană, ambele fiind legate de un guvern central slab. Dodik conduce entitatea sârbească din 2006.
Pe 26 februarie, Dodik a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare și a primit interdicție de a mai face politică timp de șase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internațional pentru pace. Acesta, prorus și susținător al secesiunii de Bosnia, a inițiat o legislație care interzice justiției și poliției de stat să opereze în regiunea sârbească, însă curtea constituțională a Bosniei a suspendat-o temporar.
Un tribunal din Sarajevo a dispus reținerea sa la cererea parchetului, dar nicio forță de poliție din țară nu a avut curajul să-l aresteze. Interpol a fost contactat de Bosnia, dar a refuzat să emită o notificare roșie împotriva sa, această decizie fiind luată, conform presei locale, la cererea Serbiei și a Ungariei, care au denunțat urmărirea sa penală ca fiind motivată „politic”.
