Macron își deschide drumul în Asia de Sud-Est: Strategiile liderului parizian pentru a consolida influența Franței în zonă
Preşedintele francez Emmanuel Macron a reamintit angajamentul său faţă de o ordine mondială „bazată pe drept” în cadrul unei vizite în Vietnam, prima etapă a turneului său în Asia de Sud-Est, o regiune vulnerabilă la intensificarea fricţiunilor comerciale dintre Statele Unite şi China. Macron a evocat în faţa omologului său vietnamez Luong Cuong „marile dezechilibre” şi „revenirea discursurilor de putere sau intimidări”, subliniind necesitatea acţiunii „împreună” pentru „a păstra o ordine bazată pe drept, condiţie sine qua non pentru prosperitate.
Emmanuel Macron a prezentat Franţa ca o alternativă fiabilă pentru Vietnam, care se află între Washington, ce ameninţă cu impunerea unei suprataxe prohibitive asupra exporturilor sale către piaţa americană, şi Beijing, aliatul său de lungă durată, cu care Hanoi are divergenţe teritoriale în Marea Chinei de Sud.
Aceste provocări îl vor însoţi pe preşedintele Emmanuel Macron pe parcursul turneului său în Asia de Sud-Est, cu opriri preconizate în Indonezia şi Singapore. Ajuns duminică seara la Hanoi împreună cu soţia sa, Brigitte Macron, preşedintele Franţei a insistat asupra viziunii comune cu Vietnamul, o ţară cu o sută de milioane de locuitori şi o creştere dinamică, ce împarte un trecut colonial adesea dureros cu Parisul.
Luni, au fost semnate 13 acorduri în special în domeniul energiei nucleare, un sector crucial pentru Vietnam, care depinde de energii fosile, şi care urmăreşte să răspundă nevoilor în creştere ale populaţiei sale, precum şi în domeniul transporturilor şi al sateliţilor. Compania low-cost Vietjet Air a anunţat, de asemenea, că a semnat o comandă pentru 20 de avioane de mari dimensiuni Airbus A330-900, care se adaugă unui contract similar de 20 de aeronave semnat anul trecut.
„Cu adevărat, o nouă pagină se scrie între ţările noastre (…) O voinţă de a scrie o pagină şi mai ambiţioasă a relaţiei între Vietnam şi Franţa, între ASEAN şi Uniunea Europeană”, a subliniat preşedintele Emmanuel Macron.
După un omagiu adus memoriei combatanţilor din războiul din Indochina, preşedintele Emmanuel Macron s-a întâlnit cu omologul său vietnamez, Luong Cuong. Şeful statului francez, care efectuează prima sa vizită în Vietnam, urmează să fie primit de secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, pe care Emmanuel Macron l-a primit la Paris în octombrie.
To Lam, considerat cel mai puternic lider al ţării, va lua prânzul cu Emmanuel Macron la Templul Literaturii, un monument dedicat lui Confucius. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor denunţă o reprimare crescută a oricăror voci critice la adresa puterii. Organizaţia Human Rights Watch a cerut preşedintelui Emmanuel Macron să pună presiune în mod public asupra guvernului vietnamez pentru a „elibera necondiţionat toate persoanele deţinute pentru exercitarea drepturilor lor la libertatea de exprimare, de asociere, de religie şi de întâlnire”.
Intervenţia publică pe astfel de subiecte nu este în obiceiurile preşedintelui francez, care preferă să abordeze aceste teme în privat. În Vietnam, partea franceză speră să „consolideze cooperarea în sectoare strategice precum energia, transporturile şi apărarea”. De asemenea, Macron intenţionează să sublinieze oferta sa de „a treia cale” pentru Vietnam, expusă în mod special în faţa concurenţei sino-americane.
„Vietnamul este cu adevărat în prima linie a tuturor tensiunilor care cresc în Marea Chinei de Sud”, spune un înalt oficial al diplomaţiei franceze. Hanoi este, de asemenea, în pline negocieri pentru a încerca să scape de taxele vamale de 46% impuse şi apoi suspendate de preşedintele american Donald Trump, în timp ce SUA sunt cea mai mare piaţă pentru exporturile industriei vietnameze de manufactură.
Strategia indo-pacifică a lui Emmanuel Macron, enunţată încă din 2018, constă în a propune o a treia cale ţărilor din regiune, strategie care îşi găseşte relevanţa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu ameninţările sale de război comercial. În Vietnam, această postură de „putere de echilibru” poate avea ecou, în contextul în care Hanoi urmăreşte să menţină un anumit echilibru în relaţiile sale cu China şi SUA pentru a-şi maximiza interesele comerciale, conform „diplomaţiei bambusului”.

