Spionii din Spania: Rusia orchestrează campanii de dezinformare pentru a manipula alegerile din România, Moldova și Georgia
Un raport confidenţial al serviciilor de securitate naţională din Spania afirmă că Rusia a desfăşurat campanii de dezinformare după inundaţiile catastrofale din această ţară pentru a genera neîncredere în instituţiile democratice şi a delegitima sprijinul Spaniei pentru Ucraina. Kremlinul a acționat similar și în cazul alegerilor din România, Moldova și Georgia, cu scopul de a îndepărta aceste ţări de Uniunea Europeană și de a le aduce în sfera de influenţă a Moscovei.
Kremlinul a profitat de catastrofa provocată de fenomenul „Dana” din Spania pentru a amplifica neîncrederea societăţii spaniole în instituţiile publice, delegitimând sprijinul acordat Ucrainei și proiectând o imagine internaţională de haos, conform raportului anual privind securitatea naţională, elaborat de Departamentul de Securitate Naţională (DSN) al Preşedinţiei Guvernului. Documentul a fost transmis parlamentului spaniol.
Este pentru prima dată când un document oficial face legătura între răspândirea de zvonuri şi ştiri false, care au urmat după catastrofa naturală din toamna anului 2024, și campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus. „Cu ocazia crizei care a avut loc în ţara noastră după trecerea furtunii Dana, sistemul de propagandă şi dezinformare pro-Kremlin a amplificat şi adaptat în beneficiul său naraţiuni preexistente care dezinformau”, se arată în raport.
Documentul subliniază că dezinformarea reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru securitatea naţională. Forumul Economic Mondial plasează informaţiile eronate pe termen scurt pe primul loc în topul celor 10 riscuri globale. „Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale au fost şi vor continua să fie exploatate de Kremlin”, avertizează raportul.
Operaţiunea „Doppelgänger”
Pe baza cercetărilor Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Naţională explică că, la mijlocul anului 2022, Rusia a lansat campania „Doppelgänger”, care are o structură informaţională formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de reţele sociale, coordonate între ele. Această campanie a fost asociată cu 60 de incidente documentate.
Kremlinul a desfăşurat campanii de dezinformare pentru a influenţa procesele electorale din alte ţări, precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE sau, ideal, de a le atrage în sfera de influenţă a guvernului rus. De asemenea, s-ar fi desfăşurat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA, care a dus la alegerea lui Donald Trump.
Raportul subliniază că aceste campanii s-au desfăşurat prin canale neconvenţionale și sofisticate. Trasabilitatea surselor este mai dificilă, deoarece actorii care operează infrastructuri multiple sunt creaţi special pentru anumite ocazii și funcţionează independent. Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) a reprezentat un salt calitativ în difuzarea masivă și aproape instantanee a conţinutului dezinformativ, cu cel puțin 41 de cazuri documentate de utilizare a IA pentru manipularea informaţiilor.
Riscuri, ameninţări şi pericole
Raportul identifică ca fiind cele mai grave riscuri vulnerabilitatea spaţiului cibernetic, campaniile de dezinformare, fluxurile migratorii nereglementate, tensiunile strategice și regionale, și instabilitatea economică și financiară. Dezinformarea și spaţiul cibernetic sunt prezentate ca cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, iar experţii consideră că, pe termen lung, în 2035, cel mai mare pericol va fi fragmentarea și incertitudinea strategică.
În ciuda dedicării unui capitol vulnerabilităţii energetice, raportul nu menţionează riscul unei pene totale de curent, similară cu cea care a avut loc pe 28 aprilie, afectând Spania și Portugalia.
