Renunțarea la asistența militară din partea Statelor Unite ar putea provoca pierderi de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru Europa
Europa ar putea supraviețui fără sprijinul militar al Statelor Unite, dar ar avea nevoie de un sfert de secol pentru a-i înlocui pe americani și ar costa până la 1.000 de miliarde de dolari, conform unui raport recent. Un studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a constatat că o retragere ipotetică a Statelor Unite din Europa ar lăsa membrii NATO vulnerabili în fața amenințărilor ruse și ar impune „alegeri dificile” pentru a umple golurile create.
Costurile pentru înlocuirea echipamentelor și personalului american s-ar ridica la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari pe o perioadă de 25 de ani. Aceste costuri includ achiziții unice estimate între 226 și 344 de miliarde de dolari, în funcție de calitatea echipamentelor, și cheltuieli adiționale pentru întreținere, personal și sprijin militar. Cel mai costisitor element ar fi achiziția a 400 de avioane tactice de luptă, urmate de 20 de distrugătoare și 24 de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune. IISS estimează că, în cazul unei operațiuni militare la scară largă împotriva unui atac rusesc, înlocuirea personalului american (aproximativ 128.000 de militari) ar depăși 12 miliarde de dolari.
Această evaluare nu include alte lacune, cum ar fi comanda și controlul, coordonarea, informațiile și supravegherea, precum și costul armelor nucleare. De asemenea, europenii ar trebui să ocupe anumite posturi de conducere, cum ar fi cel de comandant suprem al forțelor aliate în Europa, și să intensifice eforturile de coordonare diplomatică.
Provocările în umplerea golului lăsat de SUA
Umplerea golului lăsat de Statele Unite în Europa ar necesita o combinație de timp, angajament politic pe termen lung și investiții mai ambițioase. Cu toate acestea, chiar și cu resurse financiare și voință politică, industria europeană nu are capacitatea necesară, pe termen scurt, pentru a face față cererii crescute. Producătorii de arme s-ar confrunta cu blocaje în lanțul de aprovizionare, deficit de lucrători calificați și constrângeri financiare sau de reglementare. Ideea de „a cumpăra european”, promovată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu se va materializa în curând.
Chiar dacă achizițiile se intensifică în sectorul terestru, alte domenii, cum ar fi cel naval și aerospațial, au înregistrat investiții foarte reduse. În anumite domenii, cum ar fi artileria cu rachete sau avioanele de luptă cu observabilitate redusă, achizițiile locale nu sunt o opțiune viabilă.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa
În urma invaziei ruse în Ucraina din 2022, mai multe țări NATO și-au intensificat eforturile pentru a atinge obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost, de asemenea, un factor favorabil pentru susținătorii apărării europene, având în vedere cerințele sale ca aliații europeni să contribuie mai mult la NATO. Aceste cerințe au ridicat întrebări asupra fiabilității Americii ca aliat și au făcut ca ideea unei „apărări cu adevărat europene”, susținută de președintele francez Emmanuel Macron, să fie mai atractivă.
Cu toate acestea, guvernele europene se confruntă cu crize de lichiditate, având o marjă de manevră limitată pentru a cheltui mai mult pentru apărare, în timp ce își mențin datoriile naționale sub control. Tensiunile din țări precum Spania și Italia, care se confruntă cu finanțe publice restrânse, sugerează că opoziția publică față de creșterea cheltuielilor militare ar putea reprezenta un obstacol suplimentar în cazul în care Europa ar fi lăsată pe cont propriu.
