Cererile Rusiei și Ucrainei în cadrul discuțiilor de la Istanbul
Ruşii şi ucrainenii se vor întâlni joi la Istanbul pentru primele discuţii bilaterale privind rezultatul războiului din primăvara anului 2022. Discuţiile iniţiale, după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina, nu au reuşit să ajungă la un acord.
Pozițiile oficiale ale Rusiei
Vladimir Putin a menţinut pretenţii maximaliste încă de la începutul invaziei. El afirmă că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, în special dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială. Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi a peninsulei Crimeea, anexată în 2014. La sfârşitul lunii martie, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoaşterea internaţională” a proprietăţii Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluţionarea conflictului.
Putin a justificat ofensiva din februarie 2022 prin „protecţia” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi prin „denazificarea” unei ţări pe care o acuză că este sub controlul puterilor occidentale ostile Rusiei. Moscova cere, de asemenea, încetarea livrărilor de arme occidentale şi marginalizarea grupurilor ultranaţionaliste ucrainene. În plus, Putin a evocat ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, ceea ce ar implica plecarea lui Volodimir Zelenski, pe care nu îl consideră legitim, argumentând că mandatul său a expirat în mai 2024, deşi alegerile sunt imposibile din cauza războiului.
Poziția Ucrainei
În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează populaţia, care a suferit pierderi umane și distrugeri materiale semnificative din 2014. Zelenski a evocat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale cu Moscova în ceea ce priveşte zonele deţinute de Kiev în regiunea rusă Kursk, dar forţele ucrainene au fost alungate de Rusia la sfârşitul lunii aprilie. Ucraina continuă să ceară retragerea totală a tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său, inclusiv a Crimeei, pe care Zelenski nu o va renunţa, deoarece Constituţia ucraineană stipulează că aceasta face parte din teritoriul său.
Mai mult, Zelenski solicită aliaţilor să ofere Ucrainei „garanţii de securitate” pentru a descuraja o nouă invazie rusă după încheierea unui acord de pace. Principală solicitare a Kievului este aderarea la NATO, o opţiune respinsă categoric de Moscova. Ucraina discută și despre crearea unui contingent militar occidental, cu sprijinul NATO, care ar putea fi desfăşurat în țară în caz de pace, o posibilitate ferm respinsă de Moscova.
Încetarea focului
Kievul, alături de administraţia lui Donald Trump, solicită o încetare a focului „necondiţionată” de 30 de zile ca o condiţie prealabilă pentru discuţii. La sfârşitul săptămânii trecute, aliaţii europeni şi americani au dat Rusiei un ultimatum: să accepte un armistiţiu în timpul negocierilor sau să se confrunte cu sancţiuni „masive”. În această etapă, Putin a respins fiecare cerere de încetare a focului, argumentând că aceasta ar permite forţelor ucrainene să se reînarmeze cu ajutorul Occidentului.
Ca răspuns la presiunea din partea Europei şi a Kievului, preşedintele rus a propus discuţii directe între ruşi şi ucraineni la Istanbul, aceasta fiind prima dată din primăvara anului 2022 când se reia dialogul după discuţiile iniţiale din Belarus şi Turcia, care nu au reuşit să oprească armele.
