Provocare majoră pentru Ursula von der Leyen
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se va confrunta cu o provocare uriașă în această săptămână, când Curtea de Justiție a UE va decide asupra mesajelor text secrete pe care aceasta le-a schimbat cu șeful unei companii farmaceutice, în contextul unui acord de miliarde de euro cu Bruxelles-ul privind vaccinurile anti-COVID.
Curtea va analiza dacă refuzul de a publica conținutul conversațiilor sale prin text cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, constituie o încălcare a normelor de transparență. Decizia de miercuri nu doar că va influența modul în care oficialii UE își desfășoară activitatea, dar ar putea, de asemenea, să afecteze serios al doilea mandat al lui von der Leyen, început pe 1 decembrie.
Criticile aduse lui von der Leyen se concentrează asupra tendinței sale de a centraliza puterea și de a-și retrage angajamentele ecologice. Problema centrală este dacă mesajele text ar trebui să fie considerate documente oficiale, eligibile pentru publicare în numele transparenței. Activistii și observatorii externi susțin că aceste mesaje ar trebui tratate la fel ca alte forme de comunicare oficială legate de elaborarea politicilor, în timp ce Comisia susține contrariul.
Punct de cotitură pentru transparență în UE
Ursula von der Leyen se află într-o situație dificilă, deoarece a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, iar acum conduce instituția responsabilă cu aplicarea legislației UE, inclusiv a principiilor de transparență și responsabilitate. O decizie împotriva ei ar oferi muniție criticilor și ar genera o mare jenă, mai ales având în vedere angajamentele sale publice recente privind standardele de transparență.
Shari Hinds, responsabilă cu politicile UE pentru integritate politică la Transparency International, a afirmat că această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE, subliniind că secretul ar trebui evitat în deciziile cheie, în special cele care afectează sănătatea publică.
Cazul a fost inițiat de The New York Times, care a contestat decizia Comisiei de a nu publica mesajele text. Existenta acestora a fost dezvăluită într-un interviu din aprilie 2021 cu Bourla, care a descris schimburile lor ca fiind esențiale pentru negocierea unui acord de vaccinuri, finalizat în mai 2021. Acest acord a implicat achiziția a până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul Pfizer-BioNTech Covid-19.
Presiunea asupra lui von der Leyen
Ombudsmanul European a constatat în 2022 că eșecul Comisiei de a oferi informații despre mesajele text reprezintă o administrare defectuoasă, iar Emily O’Reilly a acuzat-o pe von der Leyen că a creat o cultură de „ascundere a lucrurilor”. Criticile au fost amplificate de absența sa de la audierea judecătorească în acest caz, lucru considerat o „lipsă de responsabilitate”.
Judecătorii de la Tribunalul General al UE au fost sceptici față de refuzul Comisiei de a publica mesajele text. Avocatul Comisiei a recunoscut existența mesajelor, dar a negat importanța acestora, spunând că nu erau relevante pentru negocierile contractului cu Pfizer. Judecătorii au exprimat iritare față de răspunsurile Comisiei, criticând lipsa de claritate și transparență în gestionarea solicitărilor.
Pe lângă aceste provocări, presiunea asupra lui von der Leyen crește și din cauza investigațiilor Parchetului European, care analizează modul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a confirmat că oficialii Comisiei au fost intervievați în legătură cu negocierile privind vaccinurile.
