Provocările europenilor în a pedepsi Rusia: De ce ajutorul lui Donald Trump devine esențial?
Sancţiunile „masive” cu care liderii europeni ameninţă Rusia, în cazul în care preşedintele Vladimir Putin nu acceptă încetarea focului în Ucraina, se confruntă cu obstacole semnificative și necesită sprijinul SUA pentru a avea succes, conform oficialilor și diplomaților citați de Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și cel polonez Donald Tusk au declarat sâmbătă la Kiev că Rusia va fi supusă unei noi serii de sancţiuni, dureroase, dacă nu acceptă necondiţionat o încetare a focului în Ucraina, începând cu luni, 12 mai. Cu toate acestea, acest ultimatum nu l-a înduplecat pe Vladimir Putin, care a afirmat prin purtătorul său de cuvânt că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod” și a cerut discuţii directe cu Ucraina la Istanbul pe 15 mai.
Preşedintele american Donald Trump s-a declarat de acord cu apelul lui Putin, subminând astfel eforturile europenilor care doreau să demonstreze solidaritate în faţa ameninţărilor adresate Moscovei. Totuşi, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că, în cazul în care nu se observă progrese în direcţia unei încetări a focului în această săptămână, Uniunea Europeană va avansa spre impunerea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, vizând sectorul energetic şi piaţa financiară.
Unii diplomaţi au atras atenţia că, după 16 pachete de sancţiuni deja impuse Rusiei, obţinerea unanimităţii în rândul celor 27 de state membre ale UE devine tot mai dificilă. Opoziţia Ungariei a fost menţionată ca un factor care a împiedicat sau diluat măsurile împotriva Rusiei, iar o intervenţie directă a lui Trump pe lângă premierul ungar Viktor Orban ar putea influenţa această situaţie.
Oficiali europeni au menţionat că Bruxelles-ul se coordonează cu Washingtonul cu privire la posibilele noi sancţiuni, însă nu este clar dacă Trump va colabora cu europenii în acest demers. Ambasadorii statelor UE sunt aşteptaţi să aprobe miercuri al 17-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, axat pe flota din umbră de petroliere ruseşti, precum și măsuri separate referitoare la armele chimice, drepturile omului și amenințările hibride.
Aceste măsuri sunt considerate mai uşor de adoptat, dar încercările de a impune sancţiuni care să afecteze sectorul gazelor sau cel nuclear nu au avut succes până acum. Unele propuneri, cum ar fi reducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc sub 60 de dolari pe baril, convenit de statele din G7, sunt discutate, dar nu pot fi implementate fără sprijinul Washingtonului, care nu a dat semne că ar fi dispus să accepte o astfel de diminuare.
În acest context, diplomaţii subliniază că declaraţiile liderilor europeni riscă să submineze credibilitatea UE dacă ameninţările nu sunt însoţite de măsuri concrete. „Sancţiunile pot fi menţinute ca un instrument de presiune, dar a lansa un ultimatum atunci când nu ai capacitatea de a-l pune în aplicare nu este serios”, a declarat un diplomat. „La nivel european, nu există apetit pentru acest tip de sancţiuni. Este destul de greu să obţii chiar şi un pachet de bază,” a adăugat el. „Pericolul este că ruşii ar putea vedea acest lucru ca pe un bluf,” a remarcat un înalt oficial european.
