În culisele întâlnirii istorice: Primele negocieri directe între Putin și Zelenski în cadrul formatului Normandia din 2019
„Suntem gata să discutăm pentru a pune capăt războiului. Joi, Turcia”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean va călători la Istanbul pe 15 mai pentru a continua contactele de pace ruso-ucrainene, întrerupte în primăvara anului 2022. Deși Putin a făcut apeluri pentru reluarea discuțiilor, este puțin probabil să se prezinte la întâlnirea din Turcia.
În 2019, Putin și Zelenski au avut o întâlnire față în față, în special despre invazia rusă a Ucrainei. Prima lor întâlnire a avut loc pe 9 decembrie 2019, la Palatul Elysee din Franța, în cadrul negocierilor organizate în „formatul Normandia”, dedicate războiului din Donbas. Negocierile au durat mai mult de două ore și au inclus discuții bilaterale între cei doi președinți.
La această întâlnire, Zelenski a surprins prin alegerea de a vorbi în rusește, după un discurs introductiv în ucraineană, citând un proverb rusesc care reflecta complexitatea acordurilor de la Minsk. Aceasta a fost o încălcare a protocolului obișnuit, Zelenski dorind să se facă înțeles și să demonstreze o abordare diferită față de metodele anterioare. Totuși, Putin a reacționat cu ostilitate, având în spate o povară grea a negocierilor anterioare cu Ucraina, care fuseseră întrerupte din 2016.
Discuțiile au fost dificile, iar Putin a acuzat Ucraina că nu și-a respectat promisiunile, în special cele legate de acordurile de la Minsk. Angela Merkel, mediator în negocierile de pace, a fost de acord cu nemulțumirile lui Putin, în timp ce Macron, care nu vorbea limba rusă, era vizibil derutat. Zelenski a avut dificultăți în a înțelege cererile lui Putin, fiind copleșit de plângerile acestuia.
La conferința de presă finală, liderii au promis continuarea dialogului, concentrându-se pe un nou schimb de prizonieri. Deși rezultatul a fost considerat o victorie parțială pentru Zelenski, el a părăsit întâlnirea îngrijorat, realizând că abilitatea sa de a se conecta cu oamenii avea limite, iar Putin nu se comporta așa cum sperase.
La câteva zile după întâlnire, parlamentul ucrainean a aprobat o concesie majoră, adoptând o lege care permitea organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste din Donbas. Aceasta a fost o mișcare riscantă, având în vedere că perioada de valabilitate a legii a fost limitată la un an.
Rușii au continuat să-l sprijine pe Zelenski, ajungând la un acord pentru plata unei datorii de aproape 3 miliarde de dolari și semnând un contract pentru furnizarea de gaze rusești prin conducte ucrainene. Cu toate acestea, negocierile au fost complicate, iar progresele au fost iluzorii. Zelenski a încercat să avanseze procesul de pace, însă întâlnirile cu rușii au dus la stagnare.
Principala problemă a fost că poziția Kremlinului se baza pe minciuni, Putin negând prezența trupelor rusești în Donbas. Rușii au refuzat să părăsească zona până când Ucraina nu acorda Donbasului autonomie permanentă, iar ucrainenii au propus modificări ale acordurilor existente, fiind hotărâți să nu cedeze în fața cererilor imposibile.
