Boloș: România va primi parțial 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată PNRR, la finalul lunii mai
Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) urmează să fie încasată, parţial, la sfârşitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la finalul şedinţei de Guvern.
Guvernul a aprobat continuarea procesului de renegociere și modificare a PNRR pentru ca până la 31 august 2026 să finalizeze modificările care vor fi negociate și aprobate de Comisia Europeană. Marcel Boloș a subliniat că obiectivul principal este absorbția integrală a grantului de 13,1 miliarde euro, fără penalități.
Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanţare și cele două cereri de plată anterioare. De asemenea, la sfârşitul lunii aprilie, România a depus aplicaţii de plată din Politica de Coeziune, a doua sursă de finanţare, cu un buget de 44 de miliarde de euro, în valoare de 1,8 miliarde de euro. Aceste investiţii sunt compatibile cu PNRR, incluzând infrastructura de apă și canalizare, infrastructura de transport și conectivitate.
Marcel Boloș a menționat că, în cazul în care se constată termene pentru obiective de investiţii ce nu pot fi finalizate până la sfârșitul anului, se vor amâna pentru anul viitor, până pe 31 august 2026, pentru a minimiza riscurile de penalități.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv jalonul referitor la reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, însă a constatat că jalonul 215, care se referă la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, nu este îndeplinit. Comisia a activat procedura de „suspendare a plăţilor”, oferind României mai mult timp pentru a îndeplini jaloanele restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele finalizate cu succes.
Din totalul de 74 de jaloane şi ţinte, 68 au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. A treia cerere de plată include etape-cheie în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să genereze schimbări pozitive pentru cetăţeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea, pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum și gestionarea deşeurilor de apă și a pădurilor.
Jalonul 215, considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, evaluate ca fiind nesatisfăcute. Aceste repere includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat și operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.
Comisia Europeană a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor atinse Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi da avizul. România are la dispoziţie o lună pentru a-şi prezenta observaţiile Comisiei. După primirea avizului CEF, Comisia va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România. Dacă evaluarea Comisiei privind anumite jaloane rămâne neschimbată, o parte din plată va fi suspendată, iar România va avea şase luni pentru a îndeplini obiectivele restante.
