Datoria globală a depășit 324.000 de miliarde de dolari
Datoria mondială a crescut cu aproximativ 7.500 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, atingând un nou maxim istoric de peste 324.000 de miliarde de dolari, conform unui raport publicat de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF).
În primul trimestru al acestui an, China, Franţa şi Germania au fost ţările cu cea mai mare contribuţie la creşterea datoriei mondiale, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite şi Turcia.
Deşi deprecierea semnificativă a dolarului american faţă de monedele principalilor parteneri comerciali a contribuit la creşterea datoriei mondiale calculată în dolari, majorarea din primul trimestru a fost de patru ori mai mare decât creşterea medie de 1.700 miliarde de dolari înregistrată în fiecare trimestru de după finalul anului 2022, subliniază IIF în raportul său Global Debt Monitor.
Raportul datorie/PIB mondial a continuat să se îndrepte lent în jos, până la 325%. Cu toate acestea, în cazul pieţelor emergente, acest raport a atins un nivel record de 245%.
Datoria totală a pieţelor emergente a crescut cu peste 3.500 de miliarde de dolari în primul trimestru, ajungând la un nivel record de peste 106.000 de miliarde de dolari. Numai China a fost responsabilă de o creştere cu peste 2.000 de miliarde de dolari a datoriei mondiale, iar raportul datorie/PIB în cazul Chinei a ajuns la 93%, fiind aşteptat să atingă 100% până la finalul acestui an.
Datoria pieţelor emergente, excluzând China, a atins de asemenea un record nominal, iar Brazilia, India şi Polonia au înregistrat cele mai mari creşteri ale datoriilor lor, calculate în dolari. Totuşi, raportul datorie/PIB în cazul pieţelor emergente, excluzând China, a scăzut sub 180%, cu 15 puncte procentuale sub maximumul istoric.
