Impactul canalelor proruse de pe Telegram asupra alegerilor din România
Aplicația de mesagerie Telegram nu este prima alegere în materie de social media în România, fiind mult în urma giganților precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok. Potrivit unei analize efectuate de compania de consultanță Kepios, 26% dintre români utilizează Telegram cel puțin o dată pe lună. Această platformă a devenit un teren important pentru actorii proruși care urmăresc să submineze procesele democratice, conform unui raport publicat de organizația OpenMinds.
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte și este folosit adesea de grupuri de extremă dreapta și alte organizații radicale din Europa, deoarece acestea ar putea fi interzise pe platformele mainstream. O strategie comună este menținerea unei prezențe pe platforme precum Facebook, utilizând totodată Telegram pentru conținut „necenzurat” destinat susținătorilor radicali.
În România au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite în mai multe grupuri. Cel mai mare grup, care reprezintă un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale). Aproximativ 42% din conținutul acestora este dedicat Ucrainei, iar 30% știrilor din România. Al doilea grup, format din canale de teorii ale conspirației (39), se concentrează pe informații alternative neverificabile. Un alt grup, cu 39 de canale, include actori locali pro-Kremlin, care promovează perspectivele pro-Kremlin nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra politicii internaționale. De asemenea, există canale de mass-media și agregatoare de știri relativ neutre (30), dar și canale religioase (15) cu conținut apolitic, dar care pot oferi puncte de vedere politice conservatoare.
Grupul pro-Kremlin
Grupul pro-Kremlin și extrema dreaptă sunt principalii difuzori ai narațiunii conform căreia România se transformă într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni despre România ca o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi. Într-o săptămână de vârf s-au înregistrat cu 38% mai multe mențiuni decât în luna precedentă, 63% din conținut fiind postat de canale pro-Kremlin. Pretextul „opoziției la dictatură” a devenit o tactică de mobilizare a alegătorilor.
Canalele religioase au acuzat guvernul că a orchestrat o „lovitură de stat” și că intenționează să distrugă organizațiile patriotice și creștine. Politiciana de extremă dreapta, Diana Șoșoacă, a afirmat că România este „adevărata dictatură”. Alte canale consideră protestele de masă ca fiind una dintre puținele modalități de a inversa „tirania”.
În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, constituind 24% din rețea. Aceste canale au repostat constant propagandă rusă din 2022, incluzând versiuni în limba română ale mass-media finanțate de stat, precum RT și Sputnik. În total, au fost găsite peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce reprezintă o medie de 103 pe lună.
Canalele Telegram și candidații „anti-establishment”
Alegerea actuală include cinci candidați principali: George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR, Crin Antonescu, candidatul coaliției dintre PSD, PNL și UDMR, Nicușor Dan, primar al Bucureștiului, Victor Ponta, fost prim-ministru, și Elena Lasconi, candidată liberală. Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, iar criticile se concentrează asupra fostului președinte Klaus Iohannis și prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Canalele pro-Kremlin adoptă perspective rusești asupra alegerilor din România, numind actualul guvern „dictatură” și „mafie”. George Simion a descris anularea alegerilor ca fiind „sfârșitul democrației”. Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” coincid cu viziunea oficialilor ruși.
„Fantoma lui Ceaușescu”
Politica românească a generat o „fantomă” a lui Nicolae Ceaușescu, cu forțele antiguvernamentale adoptând abordări contradictorii față de imaginea acestuia. Unii compară actualul guvern cu regimul anterior, în timp ce alții îl compară pe Călin Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină pozitivă. Pe măsură ce George Simion câștigă teren în sondaje, alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția României în cadrul NATO și al UE, iar intenția sa de a-l readuce pe Georgescu în politică ridică îngrijorări cu privire la influența Kremlinului în Uniunea Europeană.
