România pe drumul spre 700 de miliarde de euro
PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 de miliarde de euro în 2034, având perspective de a se apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, cu un ritm de creştere reală estimat la aproximativ 3% anual şi o inflaţie medie similară. Aceste estimări ar plasa România în competiţie cu ţări precum Austria şi Suedia pentru a accede în top 10 economii din Uniunea Europeană.
Nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi semnificativ, reflectat prin creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. De la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a avansat deja la aproape 80% în prezent.
Conform prognozelor, până în 2035, România ar putea dezvolta o economie robustă, matură şi diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi automotive vor deveni esenţiale pentru economia naţională, alături de industrii emergente, cum ar fi energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice şi digitale, sprijinită de fondurile europene, va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare regională.
Investiţiile, în special cele finanţate din fonduri UE şi atrase prin investiţii străine directe, vor fi un factor principal al creşterii PIB-ului în următorul deceniu. Absorbţia eficientă a fondurilor europene, cum ar fi aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 şi încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027, ar putea stimula modernizarea infrastructurii şi a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.
Tendinţa de nearshoring, adică relocarea producţiei mai aproape de pieţele vestice, ar putea transforma România într-o destinaţie preferată pentru investiţii noi, atât timp cât forţa de muncă rămâne disponibilă şi competitivă. O stabilitate macroeconomică, caracterizată printr-un deficit bugetar controlat, inflaţie redusă şi un leu relativ stabil, va spori atractivitatea României pentru investitorii străini.
Sectorul IT&C, care a demonstrat rezilienţă şi potenţial de creştere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare. România are un potenţial real de a deveni un hub regional IT&C şi un lider în inovaţie, cu integrarea AI şi blockchain având un impact semnificativ asupra economiei. De asemenea, sectorul energiei regenerabile va beneficia de angajamentele UE privind schimbările climatice, estimându-se că până în 2034, circa jumătate din consumul final de energie al ţării ar putea proveni din surse regenerabile.
În ceea ce priveşte agricultura, viitorul sectorului depinde de adaptarea la schimbările climatice şi de adoptarea tehnologiilor digitale. În scenariul optimist, până în 2035, agricultura românească ar putea deveni mai rezistentă la climă, cu ferme medii şi mari bine tehnologizate.
Salariile din România tind să crească mai rapid decât inflaţia, cu o creştere de aproximativ 480% a salariului mediu net din 2007 până în prezent, în comparaţie cu o creştere de 125% a preţurilor. Procesul de convergenţă salarială cu Uniunea Europeană este aşteptat să continue până în 2035.
În privinţa investiţiilor, imobiliarele vor rămâne probabil în topul alegerilor românilor, datorită percepţiei că proprietăţile sunt un refugiu sigur. România are cea mai mare rată de proprietari de locuinţe din UE, iar investiţiile în apartamente sau terenuri vor continua să fie atractive, în contextul urbanizării şi creşterii economice. Totodată, interesul pentru investiţii financiare este în creştere, tot mai mulţi români descoperind oportunităţile oferite de piaţa de capital.
