Moody’s Analytics: România trebuie să intervină „imediat” pentru a grăbi măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare
Războiul comercial declanşat de Donald Trump reduce perspectivele de creştere în România, Ungaria şi Republica Cehă, în condiţiile în care deficitele bugetare din Polonia şi România ating deja cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Moody’s Analytics subliniază că România ar trebui să acţioneze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Europa Centrală se confruntă cu un spaţiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în cea mai mare parte a regiunii, care este dependentă de exporturi. Aceste ţări trebuie să identifice noi motoare de creştere pe fondul unei economii mondiale instabile. Deşi exporturile directe către SUA au scăzut, Europa Centrală rămâne printre regiunile cele mai dependente de comerţ, cu exporturile de bunuri reprezentând o pondere semnificativă în producţie.
Gaurav Ganguly, şeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a declarat că tarifele au afectat perspectivele economice ale Europei, crescând riscurile de recesiune. „Este foarte important pentru aceste ţări să găsească noi pieţe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creştere”, a subliniat el. Aceste soluţii ar putea include promovarea exporturilor, noi alianţe comerciale şi atragerea de investiţii străine.
Războiul din Ucraina, creşterea cheltuielilor de apărare şi alegerile au contribuit la creşterea împrumuturilor în Europa Centrală. Polonia şi România, cele mai mari economii din regiune, au înregistrat anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE-27. Ganguly a evidenţiat rigiditatea cheltuielilor în Polonia, ceea ce afectează eforturile de consolidare fiscală.
În ceea ce priveşte România, deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind chiar şi nivelul din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele din primul trimestru arată că decalajul se adânceşte pe baza anuală. Ganguly avertizează că, dacă guvernul nu acţionează urgent pentru a spori consolidarea fiscală, va exista o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an şi la 7,1% în 2026.
În contrast, Ungaria a reuşit să îşi reducă deficitul anul trecut, deşi se confruntă cu cea mai mare factură la dobânzi din UE. Guvernul ungur continuă reducerile la scară largă ale impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar şi în contextul riscurilor economice și al inflaţiei ridicate.
