Europa trebuie să impulsioneze investițiile în domeniul spațial pentru a-și asigura independența față de SUA
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat o schimbare în relațiile liderilor politici europeni cu SUA și a dus la o creștere rapidă a cheltuielilor pentru apărare, în contextul în care securitatea continentului atinge un „punct de cotitură”. Această dorință a Europei de a-și spori autonomia se extinde și în domeniul spațial, conform afirmațiilor lui Josef Aschbacher, directorul Agenției Spațiale Europene (ESA).
Aschbacher a declarat că Europa trebuie să-și crească investițiile în tehnologia spațială, având în vedere că „există multe domenii care sunt văzute în spațiu ca fiind cele în care Europa va dori să-și crească autonomia”. El a subliniat că, într-o situație geopolitică tot mai volatilă, nevoia de mai multă autonomie devine evidentă.
Lumea se află în mijlocul unei a doua curse spațiale, cu progrese semnificative în tehnologia sateliților, senzorilor și rachetelor. Analiștii estimează că această industrie ar putea ajunge la o valoare de 1 miliard de dolari, iar creșterea cheltuielilor militare sub conducerea lui Trump ar putea oferi un impuls suplimentar pentru echipamentele de spionaj. Totuși, Aschbacher a subliniat importanța menținerii investițiilor în știință pentru binele umanității, având în vedere proiectele ESA precum măsurarea vitezei vântului cu lasere și telescopul Euclid, destinat explorării materiei întunecate.
Cooperarea cu SUA a fost esențială pentru știința spațială europeană, ESA colaborând cu omologii americani la proiecte semnificative, inclusiv Stația Spațială Internațională și programul Artemis. Bugetul ESA pentru acest an se ridică la 7,7 miliarde de euro, dar este considerabil mai mic decât bugetul NASA, care este de 25,4 miliarde de dolari. Revenirea lui Trump a generat incertitudini cu privire la continuarea acestei colaborări, având în vedere posibilele reduceri bugetare impuse de SUA.
Elon Musk și SpaceX au complicat și mai mult peisajul, având un impact semnificativ asupra costurilor de lansare datorită rachetelor reutilizabile. Mandatul controversat al lui Musk de reducere a costurilor ar putea influența politica spațială a SUA, în ciuda posibilelor conflicte de interese, având în vedere că Musk a fost selectat de Trump pentru a conduce NASA.
De asemenea, țările europene caută să se îndepărteze de Starlink, rețeaua de sateliți de internet de la SpaceX, care a devenit esențială pentru comunicațiile militare ale Ucrainei de la invazia Rusiei din 2022. Aschbacher a evitat să comenteze influența lui Musk asupra politicii americane, dar a afirmat că ESA va continua să colaboreze cu SUA în programul Artemis, inclusiv în dezvoltarea unei „porți lunare” care va orbita Luna.
Aschbacher a menționat că, în cazul în care partenerii din SUA își schimbă planurile, ESA va fi pregătită cu un „plan B”, subliniind că autonomia și capacitatea Europei vor fi consolidate ca urmare. Printre potențialii parteneri pentru acest „plan B” se numără Australia, Emiratele Arabe Unite și India.
Europa a fost nevoită să se bazeze pe SpaceX pentru lansarea unor componente ale sistemului de navigație Galileo, după retragerea rachetei Ariane 5 și eșecul Vega C. Aceasta a dus la o „criză de lansare” care a fost încheiată doar prin primul zbor al rachetei Ariane 6. ESA își propune acum să dezvolte mai mulți concurenți pentru lansări, concentrându-se pe rachete reutilizabile pentru a concura cu SpaceX. Proiectul motorului Prometheus, condus de ESA, ar putea fi finalizat în „mai puțin de câțiva” ani, iar startup-uri europene precum Rocket Factory Augsburg sunt, de asemenea, implicate în această cursă.
Rolul ESA este de a explora spațiul în mod pașnic, deși aplicațiile militare ar putea facilita obținerea de fonduri suplimentare de la guvernele europene, în contextul în care acestea se reînarmează. Aschbacher a recunoscut că tehnologiile spațiale vor avea un rol crucial în îndeplinirea cerințelor de securitate pentru guvernele europene, dar a solicitat, de asemenea, investiții continue în știință, comparând aceste investiții cu cercetarea fundamentală care a permis dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva Covid-19.
