Guvernul sub lupă: CE reproșează întârzierile PNRR și subliniază necesitatea mai multor spitale, iar UE presionează pentru oprirea centralelor pe cărbune
Comisia Europeană a criticat Guvernul României pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) printr-o scrisoare recentă. O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele arată că oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și consideră că modificările propuse de autoritățile române în multe domenii sunt nerealiste. Documentul subliniază că Executivul ar fi putut construi cel puțin 15 spitale, în loc de 13 câte au fost anunțate, și nu arată deloc flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic.
La începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene mai multe modificări în PNRR, inclusiv propunerea de a tăia 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu pot fi finalizate până în 2026, mutând acești bani către alte proiecte mature. Totuși, Comisia Europeană nu a fost de acord cu propunerile oficialilor români, afirmând că modificările nu au fost susținute de documente justificative și că unele măsuri nu sunt realiste. Aceasta a avertizat că întârzierile înregistrate la București afectează dezvoltarea țării.
Probleme majore în sectorul energetic
Comisia Europeană a ridicat probleme semnificative în sectorul energetic, în special în ceea ce privește reforma decarbonizării, care implică închiderea centralelor pe cărbune. Conform angajamentelor din PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, inclusiv capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora. Ministerul Energiei a solicitat amânarea acestei măsuri până în 2029, argumentând că nu există suficiente grupuri pe gaz pentru a înlocui aceste capacități. Comisia Europeană a răspuns că ministerul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a demonstra problemele de aprovizionare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Ministerul Energiei a transmis Comisiei o analiză care justifică necesitatea amânării termenelor de închidere a termocentralelor, invocând factori externi, cum ar fi creșterea prețurilor pentru turbinele pe gaz și deficitul de energie în regiune. El a subliniat că angajamentul privind decarbonizarea rămâne valabil, dar este necesară o renegociere.
România ar fi putut construi mai multe spitale
În domeniul sănătății, Comisia Europeană a solicitat explicații Guvernului pentru întârzierile în construcția spitalelor. Deși inițial erau promise 24 de spitale, acum Executivul a anunțat că doar 13 pot fi finalizate. Oficialii europeni au subliniat că, conform bugetului alocat, ar fi fost posibilă finalizarea a cel puțin 15 spitale. De asemenea, s-au evidențiat contradicțiile în declarațiile Executivului, care în februarie menționa că doar 11 spitale au progresat. Comisia a cerut o reducere proporțională a bugetului alocat și explicații suplimentare.
Întârzieri și la alte ministere
Comisia Europeană a criticat și Ministerul Mediului pentru întârzierile în implementarea proiectelor de reciclare a deșeurilor, iar Ministerul Transporturilor a fost solicitat să justifice creșterea prețurilor la contractele de construcții. Alte ministere, inclusiv Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii și Ministerul Educației, au primit cereri de explicații pentru diverse proiecte.
Termenul limită pentru Guvern
Comisia Europeană a stabilit un termen pentru Guvern, solicitând explicațiile cerute și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR până la începutul lunii viitoare. În caz contrar, Executivul riscă să piardă fonduri. Până în prezent, România a atras puțin peste 9 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, deși planul european se încheie anul viitor.
