Povestea unei familii salvate de pe insula lui Robinson Crusoe
Când s-a trezit din somn, Pedro Niada a fost uluit să descopere că întreaga sa casă se înclină într-o parte și se umple cu apă. Realizând că nu visează, bărbatul a înțeles că se află într-o cursă contracronometru pentru a-și salva familia și a scăpa din casa ce se scufunda rapid în ocean, după ce a fost luată pe sus de un tsunami în timpul nopții. Era 27 februarie 2010, iar Niada nu își revenise încă după petrecerea de sfârșit de vară din satul San Juan Bautista de pe insula Robinson Crusoe, aflată la peste 600 de kilometri de coasta statului Chile. Privind pe fereastră, a realizat că insula se afla la 100 de metri depărtare, moment în care și-a dat seama că au fost loviți de un val uriaș.
„Tsunami!” a urlat el. Fabiana Persia, partenera lui, dormea împreună cu Dante, fiul lor de șapte ani, și Luz, fiica lor de trei ani. La început, Persia a crezut că glumește, dar când s-a uitat pe fereastră și a văzut un caiac lovindu-se de geam, a realizat gravitatea situației. Un vârtej uriaș înghițea bărci și case, iar strigătele de ajutor se auzeau din toate părțile.
Tsunamiul a distrus 80% din clădirile din satul San Juan Bautista. Peste tot în jurul lor se auzeau strigătele vecinilor care se înecau. Un oaspete cazați în cabana lui Niada, Matthew Westcott, marinar de profesie, a venit imediat cu un plan de salvare. A reușit să ajungă la o barcă aflată la aproximativ 50 de metri de casă, iar Niada a ieșit prin fereastră, ajutându-și familia să scape. Ajungând cu greu la mal, au fost sfătuiți să fugă din calea unui alt val iminent.
Cu copiii în brațe, Niada și Persia au reușit să urce pe un deal, unde au găsit o căsuță cu haine. „Nimic nu a fost lovit acolo sus. I-am îmbrăcat pe copii și s-au culcat la loc”, a povestit Niada. Dimineața, când s-a făcut lumină, au realizat amploarea distrugerii: nu mai rămăsese nimic din viața lor anterioară. Au aflat că un cutremur masiv, de 8,8 pe scara Richter, a lovit coasta centrală a statului Chile, provocând tsunamiul devastator. În urma acestuia, au murit 525 de persoane.
Locuitorii insulei nu au simțit cutremurul și nu au primit nicio avertizare. Tsunamiul a parcurs peste 600 de kilometri în doar 49 de minute, iar Niada a descris situația ca fiind „ca după o bombă atomică”, având în vedere distrugerile cauzate. Satul a fost devastat, patru din cinci case fiind distruse, iar 16 oameni au murit, o pierdere devastatoare pentru o comunitate atât de mică.
Într-o singură noapte, familia Niada a pierdut prieteni, casa și întreaga afacere. Timp de 15 ani, ei aduseseră turiști pe insula Robinson Crusoe. După tragedie, Niada a fost diagnosticat cu depresie și sindromul de stres posttraumatic, având dificultăți în a se adapta la noua realitate. „Încă iubeam oceanul, dar voiam să mă duc în alt loc”, a spus el, începând să organizeze expediții oceanice departe de Chile. În schimb, Persia nu a mai dorit să se apropie de apă, având nevoie de siguranța unui loc înalt, departe de orice tsunami.
